Bălţăteşti, Neamţ

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Comuna Bălţăteşti

[[Imagine:|100px|Stemă]]

Judeţ

Neamţ

Atestare

{{{an}}}

Primar

, , din [[|]]

Suprafaţă

km²

Populaţie ([[|]])

Densitate

loc./km²

Amplasare

°′″N, °′″E

Sate

Cod poştal

{{{cod-poştal}}}

Sit web

ro [ Site Web]

{{{note}}}

Calitatea informaţiilor sau a exprimării din acest articol trebuie îmbunătăţită.
Consultaţi manualul de stil şi îndrumarul, apoi daţi o mână de ajutor.
Acest articol a fost etichetat în luna iunie 2006.

Bălţăteşti este o localitate în judeţul Neamţ, Moldova, România, situată la 36 km nord de Piatra Neamţ şi 12 km sud de Târgu Neamţ. Comuna Bălţăteşti este mai usor de gasit daca va orientati in cautarile dumneavoastra dupa statiunea din localitate.

[modifică] Staţiunea Bălţăteşti

Staţiunea din comuna Bălţăteşti, judeţul Neamţ, este consemnată documentar la începutul secolului al XVIII-lea , fiind cunoscută pentru apele minerale clorurate, sulfatate, iodice, bromurate cu o concentraţie de până la 280 g/l. Între factorii de cură se evidenţiază, de asemenea, aerul curat, puternic ozonat, în jurul staţiunii aflându-se „Codrii de aramă“ şi „Pădurea de argint“, înveşniciţi în poemul „Călin file de poveste“ - „De treci codrii de arama de departe vezi albind/ Si-auzi mandra glasuire a padurii de argint“ (Mihai Eminescu - Călin, file de poveste VIII)

Băile, situate la o altitudine de 475 m, funcţionează din anul 1810, prin grija prinţului Cantacuzino: în 1810, principele Cantacuzino, aflat la o vânătoare, descoperă câteva fântâni cu apă sărată. Conştient de valoarea terapeutică a apei, principele a pus bazele unei mici staţiuni. În 1878, doctorul Dumitru Cantemir cumpără proprietatea şi o dezvoltă.

Dupa moartea medicului, văduva acestuia, recăsătorită Arapu, cedează administrarea băilor fiilor săi, care, din 1903, le arendează. În 1920, familia Arapu vinde staţiunea doctorului Goldhamer, care reface instalaţiile şi acordă asistenţă medicală. În 1948, Bălţăteştii trec în proprietatea statului, iar din 1953, băile încep din nou să funcţioneze. În 1993, staţiunea este preluată de MApN. Aici sunt acum patru hoteluri care oferă tratament în serii de 15-18 zile pentru 500 de pacienţi.

Analizele efectuate de U. Chihac, Franz Humael în 1939, de Petru Poni în 1850, de Stenner şi Kony în 1883 au confirmat că sunt cele mai bogate în săruri din toate apele omologate în Europa.

Apele minerale de aici au luat medalii de aur la Paris în anul 1900 şi la Bucureşti în anul 1906. Capacitatea de cazare era de 100 de camere în anul 1938. Staţiunea a fost modernizată şi extinsă în anul 1970.

Din 1993, staţiunea a fost preluată de Ministerul Apărării Naţionale , având o capacitate de cazare de 450 locuri pe serie.

Apele minerale din staţiunea Bălţăteşti sunt indicate în tratamentul unor afecţiuni ale aparatului locomotor, afecţiuni vasculare periferice, afecţiuni ale sistemului nervos, afecţiuni respiratorii.