Cimişlia
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Cuprins |
[modifică] Istorie
Localitatea Cimislia intra in istoria scrisa a Moldovei inca din prima jumatate a secolului al XVII-lea. Pentru prima data o gasim pomenita in lucrarile scrise de savantul Vladimir Nicu unde este datata pe 4 iulie 1620: “…aici s-au asezat tatarii, care, devenind majoritari, ii schimba denumirea in Cimislia - cuvint tataresc ce ar fi insemnat bogatie. Preotul Iacob Iusipescu, care a facut prima incercare de a scrie si de a publica istoria Cimisliei in anul 1874, explica: “…Lia este un cuvint turcesc de fata, iar Cimis este numele dat constructorilor si zidarilor in acea vreme… chiar daca aici locuiau romani si tatari impreuna, nu au fost niciodata conflicte…”. La temelia denumirii asezarii mai sta si o minunata legenda de dragoste: “….Vatra de peste 380 de ani, Cimislia isi toarce firul descalecatului de la o minunata legenda de dragoste a doi tineri: Cimis si Lia. Demult, tare demult ei locuiau in doua sate megiese, Cogilnic si Recea. In zorii unei zile baiatul a iesit in cimp cu plugul, iar fata cu o desaga de boabe aurii. Flacaul tragea brazda adinca, iar fata arunca boabele in pamintul roditor. Si din ziua aceea incolti dragostea lor. Si asa de gingas si de curat se iubeau incit, pe unde treceau, izvoarele murmurau, cimpiile inverzeau, florile infloreau. Si numai parintii s-au pus impotriva dragostei lor. Atunci cei doi indragostiti intr-o Luni dimineata au plecat de-acasa, luind cu ei un plug si o desaga cu griu. Si acolo unde "...dealurile greoaie pina-n cer urcara, si lasau inghesuite in cintari...", ei au tras brazde noi, au arat si semanat pina a inserat. Marti un izvor din inima pamintului au desfecat. Miercuri o roata de lut au calcat. Joi ei casa au inaltat. Vineri tot la ea au lucrat. Simbata s-au cununat si nunta au jucat si au avut: "...nuntasi brazi si paltinasi, preoti muntii mari, pasari - lautari...". Si abia Duminica s-au odihnit in voie. Auzind de traiul lor fericit, tinerii din satele vecine au prins a se aseza pe aceasta vatra binecuvintata, spunindu-le parintilor si neamurilor, ca se duc la Cimis si Lia, Cimislia…” De fapt realitatea a fost cu mult mai cruda cu localnicii. Desi in 1827, Cimislia a devenit centru administrativ, multi din locuitori au murit din cauza ciumei si a fost nevoie de un cimitir special in partea sud-estica a localitatii.Situat in stepa Bugeacului, pe riuletul Cogilnic, oraselul a avut de suferit adesea si din urma secetei ce se abatea in zona. Dimitrie Cantemir, in lucrarea sa “Descrierea Moldovei”, referindu-se la acest riu, afirma: “…Cogilnic se poate spune ca n-are de loc izvoare, ci numai se umple in urma ploilor de toamna si doar atunci se poate numi riulet, toata vara sta secat….”. Si cu parere de rau aceasta descriere corespunde si zilelor noastre. In anul 1840 localitatea primeste statut de tirg. 1844 aici se deschide prima scoala, in 1885 spitalul de zemstva (un medic si un felcer). In perioada interbelica (1918-1940), Cimislia face parte din judetul Tighina, mai apoi, sub conducerea Imperiului Sovietic devine centru raional ceea ce este si in prezent.
[modifică] Aşezarea geografică
GPS: X=28°48'30":Y=46°30'10"
Orasul Cimişlia este situat in partea sudică a Republicii Moldova, în raionul Cimişlia pe malurile riului Cogîlnic, la o distanta de 73 km de capitala, Chişinău, la intersectia drumurilor de importanta republicana: Chisinau - Bolgrad, Chişinău - Giurgiuleşti, Tiraspol - Leova, aflînduse la o distanta de 30 km de Comrat, 57 km de Căuşeni, 35 km de Hînceşti, 28 km de Basarabeasca si Leova 52 km.
Suprafata primariei orasului: 208,4 ha
Total teritoriu: 14612 ha
Teren cu destinatie agricola (livezi, vii, pamint arabil): 8413 ha
[modifică] Economia
Economia este reprezentata preponderent prin complexul agroindustrial cu o retea bine dezvoltata a industriei de prelucrare a produselor agricole.
[modifică] Industria
Industria din produse animaliere, legume pomicole, viticole, de panificatie si produse lactate, ramurile complexului agroindustrial. Statia de cai ferate Cimislia: care dispune de o retea ampla de raze spre depozitele Bazele intreprinderilor industriale si de comert a orasului aflata in satul Mihailovka aflata la o distanta de 12 km.
Cuiburile fosilifere de la Cimişlia: care se intind pe un teritoriu de 256 ha si sunt situate in ripile din sud-estul orasului Cuiburile fosilifere descoperite de I.Suhov in 1932 contin oseminte - ramasite ale unei faune cu hiparioni de tip turolian care a fost studiata si descrisa in numeroase monografii editate la Bucuresti (I.Simionescu et al.) si Moscova (L.Gabunia). Aceste cuiburi prezinta interes pentru corelari geologice si reconstituiri paleogeografice. Sunt protejate ca rezervatii stiintifice.
