Corsica
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|
---|---|
Informaţii | |
Ţară: | Franţa |
Capitală: | Ajaccio |
Suprafaţă: | 8.680 km² |
Populaţie: •În 2005: •Densitate: |
Locul 25 275.000 loc. 32 loc/km² |
Preşedintele consiliului executiv |
Ange Santini |
' | |
Web: | http://www.corse.fr/ |
Departamente: | Corse-du-Sud Haute-Corse |
Hartă | |
Nota: Suprafaţa totală exclude lacurile, iazurile şi gheţarii cu o suprafaţă mai mare de 1 km² cât şi estuarele râurilor. |
Corsica (franceză Corse) este una dintre cele 26 regiuni ale Franţei situată pe insula omonimă din Marea Mediterană. Din punct de vedere administrativ, Corsica este organizată diferit faţă de celelalte regiuni ale Franţei continentale, fiind constituită sub forma unei colectivităţi teritoriale (franceză collectivité territoriale), având câteva puteri în plus faţă de cele ale unei regiuni. În limbaj uzual, Corsica este considerată tot o regiune şi aproape totdeauna este listată împreună cu celelalte regiuni ale Franţei, spre deosebire de regiunile ultramarine. Capitala regiunii este oraşul Aiacciu/Ajaccio, iar regiunea cuprinde 2 departamente.
[modifică] Istorie
În antichitate etruscii au fondat localităţi pe insulă , iar comercianţii fenicieni o cuonoşteau sub denumirea de Kyrnos. Odată cu înfiinţarea coloniei greceşti Massalia, câteva localităţi au fost înfiinţate şi pe insulă. Expansiunea Imperiului Roman nu a ocolit insula, fiind cucerită încă din 259 î.Hr.. În evul mediu a fost controlată de vizigoţi, lombarzi şi ulterior de către papalitate şi de către statul genovez. Datorită poziţiei ei strategice a fost alipită Franţei în 1768 sub forma răscumpărării unei datorii. Corsica este locul de naştere al lui Napoleon Bonaparte, fiu al unei familii de mici nobili. O personalitate importantă a istoriei insulei este şi Pasquale Paoli (1725-1807), general corsican şi patriot, care a luptat pentru independenţa Corsicăi, întâi contra Genovei ulterior contra Franţei.
[modifică] Geografie
Insula are peste 1.000 km de coastă, având în jur de 200 plaje. În interior, relieful este predominant muntos, cu altitudini de până la 2700 m cu peste 20 vârfuri peste 2000 m. Împreună cu Sardinia se află pe aceeaşi micro-placă continentală şi este despărţită de aceasta prin Strâmtoarea Bonifacio. Climatul este de tip mediterannean - uscat şi câlduros, un pic mai blând pe măsură ce creşte altitudinea.
[modifică] Economie
Turismul are un rol important în economia insulei, aceasta atrăgând un număr mare de turişti datorită climatului său plăcut şi a peisajelor naturale. Deoarece insula nu a suferit o dezvoltare intensă ca alte părţi ale Mediternaei, ea păstrează încă un aspect aparte. Datorită insularităţii şi a relative sub-dezvoltări, insula se bucură de un regim fiscal relaxat, încă din perioada Revoluţiei Franceze.
|
|||
Franţa Metropolitană : Alsacia | Aquitania | Auvergne | Bretania | Burgogne | Centru | Champagne-Ardenne | Corsica | Franche-Comté | Île-de-France | Languedoc-Roussillon | Limousin | Lorena | Midi-Pirinei | Nord-Pas de Calais | Normandia de Jos | Normandia de Sus | Pays de la Loire | Picardia | Poitou-Charentes | Provence-Alpi-Coasta de Azur | Ron-Alpi |
|||
Regiuni ultramarine : Guadelupa | Guiana Franceză | Martinica | Réunion |