Republica Moldova după independenţă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Cuprins 1 1988 2 1989 3 1990 4 1991 5 1992 6 1993 7 1994 8 1995 9 1996 10 1997

[modifică] 1988

3 iunie - În sala mare a Uniunii Scriitorilor din Chişinău, în cadrul unei adunări a intelectualităţii, s-a constituit un grup de iniţiativă pentru susţinerea democratizării. Începând cu această zi şi până la 20 mai 1989, grupul de iniţiativă s-a ocupat de organizarea structurilor teritoriale ale mişcării democratice, a purtat tratative cu autorităţile în vederea publicării proiectelor de program şi statut ale grupării, a organizat mitinguri şi demonstraţii şi a coordonat campania de colectare a semnăturilor pentru oficializarea limbii române, precum şi pentru revenirea la alfabetul latin, pentru drepturi politice şi cetăţeneşti, pentru demontarea sistemului administrativ de comandă şi descentralizarea economiei. În acea perioadă, grupul de iniţiativă a fost singura organizaţie care s-a confruntat în mod organizat cu nomenclatura Partidului Comunist al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti.

31 octombrie - Grupul de iniţiativă al Mişcării Democratice organizează prima acţiune revendicativa în faţa sediului CC al PCM cerând publicarea proiectelor de program şi statut ale Mişcării.

11 noiembrie - CC al PCM publica faimoasele "Teze din noiembrie" care urmau să fie discutate în mod obligatoriu în toate colectivele de muncă. Membrii şi adepţii Mişcării Democratice din întreaga republică iau atitudine împotriva acestui document antinaţional, care a încercat să blocheze procesul de renaştere naţională.

[modifică] 1989

12 martie - Mişcarea Democratică organizează, în faţa clădirii CC al PCM, prima mare demonstraţie de protest. Lozincile zilei: "Limbă, alfabet!", "Jos Grossu!", "Jos comuniştii!".

9 aprilie Miscarea Democratică protestează împotriva masacrului de la Tbilisi.

20 mai Grupul de iniţiativă convoacă, în sala mare a Uniunii Scriitorilor, Congresul de constituire a Mişcării Democratice, la care participă delegaţi din 30 de raioane şi oraşe. În baza Miscarii Democratice, Congresul decide să creeze Frontul Popular din Moldova (FPM). Congresul alege organele de conducere şi adoptă Programul, Statutul şi o serie de rezoluţii, hotărăşte editarea buletinului informativ "Deşteptarea".

26 iunie În Piaţa Victoriei din Chişinău (azi Piaţa Marii Adunări Naţionale) FPM organizează, pentru prima dată în perioada postbelică, o ampla acţiune de protest, prin care denunţă public ocuparea Basarabiei, nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa de către trupele sovietice la 28 iunie 1940. Zecile de mii de manifestanţi, purtând tricoloruri în bernă şi haine cernite, comemorează victimele regimului sovietic de ocupaţie. 28 iunie este declarată zi de doliu pentru Basarabia.

[modifică] 1990

11 februarie În Piaţa Marii Adunări Naţionale are loc adunarea republicană a alegătorilor, organizată de FPM. Adunarea aprobă Platforma electorală a FPM şi lista de candidaţi pentru alegerile parlamentare din 25 februarie.

25 februarie Ziua alegerilor pentru Sovietul Suprem al RSSM. Deşi legea electorală nu prevede alegeri pe bază de pluralism, FPM este singura formaţiune care se confruntă în campania electorală cu exponenţii Partidului Comunist, reuşind să obţină aprobare o treime de mandate în legislativul de la Chişinău.

8 aprilie Participanţii la mitingul FPM adresează un Apel către prima sesiune a Sovietului Suprem al RSSM, prin care cere recunoaşterea independenţei Lituaniei şi denunţarea Pactului Ribbentrop-Molotov.

6 mai Podul de Flori peste Prut. Iniţiată de Asociaţia Bucureşti-Chişinău şi sprijinită de Frontul Popular din Moldova, acţiunea are menirea să atragă atenţia opinei publice internaţionale asupra faptului că acest hotar pe Prut constituie pentru Europa o problemă de conştiinţă ca şi zidul de la Berlin, pentru că în plan politic, dar şi moral, Europa sfârşeşte acolo unde începe această graniţă româno-română. Obiectivul imediat al acestei acţiuni este obţinerea liberei treceri peste Prut în ambele sensuri, fără paşapoarte, fără vize, fără taxe vamale.

25 mai Fiind susţinut de FPM, Mircea Druc este ales în funcţia de prim-ministru.

30 iunie-1 iulie În sala Palatului Octombrie îşi desfăşoară lucrările cel de-al doilea Congres al FPM care adoptă un program tranşat anticomunist şi antisovietic, militând pentru: scoaterea Partidului Comunist în afara legii, retragerea trupelor sovietice de ocupaţie şi desfiinţarea KGB-ului, proclamarea independenţei republicii faţă de URSS, admiterea ei în ONU şi în alte organisme internaţionale, ieşirea Bisericii Naţionale de sub tutela Patriarhiei Ruse, repunerea în drepturi a etnonimului "popor român" şi a glotonimului "limba română". Printr-o prevedere statutară (punctul 3.2.), Congresul interzice aderarea membrilor Partidului Comunist la Frontul Popular. Congresul decide schimbarea denumirii Pieţei Victoriei în Piaţa Marii Adunării Naţionale şi a Palatului Octombrie în Palatul Naţional. Totodată, Congresul alege organele de conducere ale Mişcării şi redactorul-şef al publicaţiei FPM, hotărăşte convocarea celei de-a doua Mari Adunări Naţionale, adoptă Imnul "Deşteaptă-te române!" ca imn al Frontului Popular.

15 august Apare primul număr al publicaţiei FPM "Ţara", succesoare a buletinului informativ "Deşteptarea".

19 august FPM ia atitudine faţă de aşa-numitul congres al deputaţilor poporului din raioanele de sud ale republicii, care proclama "republica găgăuză", atentând la suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova.

30 septembrie FPM organizează un miting în problema trecerii la economia de piaţă. Ion Hadarca îşi anunţă demisia din funcţia de preşedinte al Frontului Popular.

16 decembrie În conformitate cu Hotărârea Congresului II, Frontul Popular convoacă a doua Mare Adunare Naţională care proclamă, prin votul celor câtorva sute de mii de participanţi, independenţa naţională a românilor din teritoriile ocupate. Adunarea califică participarea deputaţilor din partea RSS Moldova în Congresul de deputaţi şi în Sovietul Suprem al URSS ca fiind lipsită de orice acoperire juridică şi justificare morală. Înaltul for cetăţenesc decide schimbarea denumirii RSS Moldova în Republica Moldova şi adoptă Hotărârea cu privire la reforma administrativ-teritorială.

22 decembrie FPM apreciază Decretul preşedintelui URSS Mihail Gorbaciov "Despre măsurile de normalizare a situaţiei în RSS Moldova" drept o reactualizare a notelor ultimative ale lui Molotov din 26-27 iunie 1940.

27 decembrie FPM formează Alianţa Naţională pentru Independenţă "16 Decembrie" în care intra un şir de organizaţii politice, culturale şi profesionale.

[modifică] 1991

13 ianuarie Participanţii la mitingul Alianţei Naţionale pentru Independenţă "16 Decembrie" condamnă agresiunea sovietică împotriva Lituaniei independente. În faţa pericolului unei eventuale intervenţii militare ruseşti, Alianţa cheamă toţi voluntarii să fie gata de a da riposta agresorului.

20 ianuarie Alianţa "16 Decembrie" cere Parlamentului să pună capăt înrolării forţate a tinerilor din Republica Moldova în armata sovietică şi să decidă satisfacerea serviciului militar al acestora pe teritoriul republicii. În aceeaşi zi, Alianţa "16 Decembrie" cheamă populaţia să respingă referendumul propus de conducerea URSS pentru data de 17 martie şi cere Parlamentului să ia o decizie în acest sens.

21 aprilie Sfatul FPM califică drept inoportună semnarea Tratatului de colaborare, bună vecinătate şi amiciţie între România şi URSS, întrucât acesta stipulează inviolabilitatea frontierelor si periclitează dreptul popoarelor captive din imperiul sovietic la autodeterminare. Sfatul apreciază că ratificarea acestui tratat ar putea avea urmări grave pentru România.

10 mai Mitingul FPM cere Parlamentului adoptarea neîntârziată a Declaraţiei de independenţă, a legilor despre cetăţenie, privatizare, Codul Funciar, Banca Natională, partide, presă, introducerea valutei naţionale şi naţionalizarea averii PCM.

22 mai Mircea Druc este demis, in mod anticonstitutional, din funcţia de prim-ministru. FPM îşi face publică platforma în problema formei de guvernământ în Republica Moldova, optând pentru republica parlamentară.

25 mai Din iniţiativa FPM, la Chişinău are loc întrunirea reprezentanţilor mişcărilor de eliberare naţionala din Armenia, Georgia, Estonia, Letonia, Lituania şi Republica Moldova, care decid constituirea Forului de la Chişinău, organism de luptă pentru decolonizarea şi restabilirea independenţei popoarelor captive din URSS.

28 iunie FPM organizează un miting şi o demonstraţie prilejuite de trista aniversare a ocupării Basarabiei în 1940.

1-2 iulie La Tbilisi are loc a doua reuniune a Forului de la Chişinău, organ politic consultativ extraparlamentar şi extraguvernamental al fronturilor populare şi de eliberare naţională din cele şase republici nealiniate la Tratatul unional.

2 iulie "ŢARA" lansează două ediţii speciale (în engleză şi română) consacrate în intregime Conferinţei internaţionale "Pactul Molotov-Ribbentrop şi consecinţele lui pentru Basarabia".

11 august FPM organizează, la Chişinău şi în alte localităţi ale republicii, mitinguri, cerând adoptarea cadrului legislativ care ar permite împroprietărirea ţăranilor cu pamânt.

19 august În prima zi a puciului de la Moscova, FPM lansează un apel prin care cheamă cetăţenii Republicii Moldova să manifeste nesupunere civică faţă de pucişti şi să asigure apararea obiectivelor strategice ale statului.

27 august Deputaţii FPM, sprijiniţi de Alianţa Naţională pentru Independenţă "16 Decembrie", organizează cea de-a treia Mare Adunare Naţională, transmisă în direct de TVM şi TVR. Adunarea impune Parlamentului votarea nominală a declaraţiei de independenţă şi adoptarea Imnului "Deşteaptă-te române!" ca imn naţional.

11 septembrie Alianţa Naţională pentru Independenţă "16 Decembrie" cere Parlamentului să nu adopte legea cu privire la alegerile preşedintelui Republicii Moldova, întrucât stabilirea şi desfăşurarea unor astfel de alegeri ar provoca tensionarea situaţiei social-politice şi escaladarea tendinţelor separatiste.

20 septembrie Alianţa "16 decembrie" protestează împotriva poziţiei preşedintelui Snegur, exprimată în şedinţa Guvernului din 18 septembrie, în care aceasta atacă Imnul "Deşteaptă-te, Române!".

12 octombrie La Palatul sindicatelor din Chişinău are loc Conferinţa FPM în cadrul căreia Frontul se declară în opoziţie faţă de puterea de stat din Republica Moldova şi decide boicotarea alegerilor prezedenţiale din 8 decembrie 1991.

1 decembrie Alianţa "16 Decembrie" organizează un miting prilejuit de aniversarea Marii Uniri. În cadrul mitingului este anunţată crearea Consiliului Naţional al Unirii.

21 decembrie Luând act de semnarea de către preşedintele Snegur, la Alma-Ata, a Protocolului de constituire a CSI, Sfatul FPM apreciază acest act drept o tentativă de menţinere a Republicii Moldova în sfera de influenţă a Rusiei

[modifică] 1992

15-16 februarie La Opera Nationala din Chisinau isi desfasoara lucrarile cel de-al treilea Congres al Miscarii. Congresul adopta Statutul, Programul si o serie de rezolutii, reconfirma Hotararea Sfatului FPM din 13 octombrie 1991 cu privire la trecerea Frontului Popular in opozitie si decide ca Miscarea sa ramana in continuare in opozitie fata de regimul de la Chisinau. Programul adoptat se axeaza pe ideea unionista, idee expusa in Raportul de baza prezentat de Iurie Rosca, presedinte executiv al FPM si conceputa ca un proces de integrarea culturala, spirituala, economica, politica si sociala cu Tara. Totodata, Congresul defineste caracterul doctrinar al Miscarii, optand pentru principiile fundamentale ale democratiei crestine. Ca urmare a acestor precizari, Frontul Popular Crestin Democrat din Moldova isi modifica titulatura, devenind din acest moment Frontul Popular Crestin Democrat. In calitate de presedinte al FPCD este ales Mircea Druc. In cea de prim-vicpresedinte si presedinte executv - Iurie Rosca. Stefan Secareanu este reconfirmat in functia de redactor-sef al publicatiei FPCD "Tara". Printr-o rezolutie speciala, Congresul afirma dreptul populatiei romanesti din stanga Prutului de a participa la alegerile generale si prezedentiale din Romania.

3 martie Comitetul Executiv al Sfatului FPCD isi exprima pozitia fata de atacul sangeros impotriva populatiei civile din Dubasari si Cocieri, declansat de elemente criminale separatiste, si cere autoritatilor Republicii Moldova sa puna capat actiunilor banditesti ale fortelor secioniste si sa restabileasca ordinea si legalitatea pe intreg teritoriul republici.

5 martie Intr-un raport rostit in Parlament, presedintele Mircea Snegur invinu ieste FPCD de destabilizarea situatiei. In aceeasi zi, Executivul FPCD ia atitudine fata de aceste invinuiri nefondate, precizand ca, prin actul declansat impotriva Opozitiei seful statului cauta sa sustraga atentiea opiniei publice de la criza din estul republici si sa canalizeze revolta populatiei asupra FPCD.

11 martie Grupul parlamentar FPCD isi face publica pozitia fata de incercarile unor deputati proveniti din vechea nomenclatura comunista de a provoca, prin boicot si inactivitate, o criza parlamentara si cheama fortele democratice din parlament sa adopte programul privatizarii, bugetul, Legea impozitelor, Legea cu privire la reabilitarea victimelor regimului comunist, actele menite sa asigure aplicarea corecta a Legii Codului Funciar, pachetul de legi privind apararea si securitatea statului.

18 martie Sfatul FPCD califica drept inadmisibil comportamentul presedintelui Snegur si al premierului Muravschi care dupa ce inainteaza separatistilor un ultimatul, declara in fata Parlamentului ca sunt gata sa demisioneze. Sfatul apreciaza ca in conditiile ce s-au creat ar fi cazul ca seful statului sa renunte la practicile de declinare a propriilor responsabilitati si de transferare a acestora asupra Parlamentului si sa-si onoreze mandatul acordat de alegatori si imputernicirile date de Parlament.

28 martie Printr-un Decret prezedential, in Republica Moldova se instituie starea exceptionala. In conditiile starii de urgenta, conducerea FPCD se vede silita sa suspende mitingurile programate pentru 29 martie la Chisinau, Balti si in alte localitati. Presedintele FPCD face in aceeasi zi o declaratie-apel in care se spune, printre altele, ca atunci cand tara se afla in razboi cu o forta externa, orice conflicte interne (inclusiv cele dintre putere si opozitie) trebuie sa dispara, trebuie sa invinga sentimentu solidarizarii civice si nationale. Membrii FPCD sunt chemati sa raspunda la apelul presedintelui republicii, continuand inrolarea in trupele de interne si in randurile Armatei Nationale.

14 aprilie "Tara" publica primele informatii colectate de la martorii oculari despre atrocitatile comise de bandele de separatisti rusofoni si cazaci in Transnistria. In acest macel programat vor cadea, impuscati din fata sau din spate, schingiuiti sau crucificati, mii de oameni. Printre ei, sute de membri si simpatizanti ai FPCD.

2-3 iunie Presedintele sectiei FPCD Tiraspol, Ilie Ilascu, si membrii FPCD Andrei Lesco, Tudor Petrov-Popa, Andrei Ivantoc si Petru Godiac sunt arestati de catre gardistii separatisti si incarcerari in subsolurile comedurii Armatei 14-a ruse din Tiraspol. La 4 iunie Executivul FPCD difuzeaza o declaratie prin care califica aceste actiuni ale separatistilor drept acte de teroism si cere organelor de drept ale Republicii Moldova sa ia toate masurile pentru eliberarea detinutilor. Asupra acestor faradelegi este sesizata, de asemenea, Internationala Democrat-Crestina, iar peste cateva zile FPCD lanseaza un Apel catre organizatiile internationale, catre guvernele statelor lumii, catre organizatiile pentru apararea drepturilor omului, solicitand acestora sa efectueze supravegherea respectarii drepturilor omului in zona ocupata de separatistii tiraspoleni, sa exercite presiuni asupra Rusiei in vederea retragerii imediate si neconditionate a Armatei a 14-a ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.

7 iulie FPCD ia atitudine fata de decizia de a introduce ca forta de tampon in zona nistreana trupe militare din CSI, precum si fata de intentia presedintelui Snegur de a supune ratificari acordurile CSI FPCD apreciaza ca la aplanarea conflictului militar din zona nistreana nu pot participa fortele armate ale CSI, cu atat mai mult cele ale Rusiei, si cheama pe toti deputatii sa-si determine pozitia fata de orientarea vadit antinationala si proruseasca a autoritatilor republicii.

10 iulie Avand in vedere Hotararea Congresului III al FPCD de a participa la campania electorala din Tara, Executivul FPCD sprijina initiativa unor partide de a propune candidatura lui Mircea Druc la functia de presedinte al Romaniei.

21 iulie Presedintele Republicii Moldova semneaza la Moscova, in prezenta lui Igor Smirnov, actul de capitulare in fata Tiraspolului, numit umilitoare, "Conventia Eltin-Snegur". Printre alte conditii umilitoare, "Conventia" impune Chisinaului un guvern de "conciliere" in frunte cu Andrei Sangheli, guvern format cu concursul direct al vicepresedintelui Rusiei Alecsandr Rutkoi. Din aceeasi zi dateaza si primele informati despre cresterea valului de amenintari la adresa membrilor FPCD, val ce va lua in scurt timp proportii ingrijoratoare.

27 august "TARA" anunta pe frontispiciul sau: ZI DE DOLIU NATIONAL. Pentru tradarea Transnistriei si a Tighinei. Pentru crimele savarsite de bandele smirnoviste. Pentru detentia ilegala in inchisorile din Tiraspol a fratilor nostri Ilie Ilascu, Alexandru Lesco, Tudor Petrov-Popa, Andrei Ivantoc si Petru Godiac.

27 septembrie FPCD organizeaza un miting in Piata Catedralei din Chisinau, in cadrul caruia este relevata importanta participarii lui Mircea Druc la alegerile prezedentiale din Romania si sunt luate in discutie un sir de probleme stringente, printre care: situatia Bisericii din Basarabia, situatia din Transnistria, soarta detinutilor politici de la Tiraspol, atitudinea FPCD fata de politica regimului Snegur.

1 octombrie Din initiativa Frontului Popular Crestin Democrat, la Chisinau se constituie Alianta Crestina pentru Reintregirea Romaniei, coalitie politica a formatiunilor de orientare unionista.

10 octombrie Executivul FPCD sprijina revendicarile pedagogilor si apreciaza ca grevele declansate de aceasta si de alte categorii sociale sunt cauzate de lipsa unui program de protectie sociala si de incapacitatea Presedintelui si Guvernului de a-si onora obligatiile fata de cetateni.

29 noiembrie FPCD organizeaza in Piata Marii Adunari Nationale din Chisinau o ampla manifestare cultural-artistica prilejuita de aniversarea a 74-a de la Marea Unire a tuturor Romanilor.

24 decembrie Alianta Crestina pentru Reintregirea Romaniei primeste cu bucurie vesta reactivarii Mitropoliei Basarabiei sub obladuirea canonica a Patriarhiei Romane, apreciind-o drept un act sfant de dreptate istorica. ACRR condamna pozitia intoleranta a presedintelui Snegur care si-a permis insulte grele la adresa Biseicii Ortodoxe Romane, ajungand sa declare ca "Patriarhia Romana a contribuit la dezmembrarea teritoriala a Republicii Moldova". Totodata, ACRR insista asupra inregistrarii Statutului Mitropoliei Basarabiei.

[modifică] 1993

28 ianuarie Presedintele Parlamentul Alexandru Mosanu, vicepresedintele Ion Hadarca, presedintele Comisiei pentru mass-media Valeriu Matei si presedintele Comisiei de relatii externe Vasile Nedelciuc isi prezinta in mod surprinzator demisia din functiile respective, motivandu-si gestul prin dorinta de a preveni opinia publica "asupra pericolului restaurarii depline a regimului totalitar in Republica Moldova". Desi doi dintre sus-numitii mai au calitatea de membru al FPCD, iar altii doi se considera apropiati Frontului, demisia nu este coordonata nici la nivelul conducerii FPCD, nici in cadrul grupului parlamentar. In fruntea Parlamentului este ales ulterior Petru Lucinschi, ex-prim-secretar al CC al PCM.

7 februarie Miting FPCD in Piata Catedralei din Chisinau. In fata pericolului resataurarii unui nou regim totalitar, circa zeci mii de persoane protesteaza contra politicii stapanirii prorusesti de aservire totala a Basarabiei fata de Moscova.

28 martie Alianta Crestina pentru Reintregirea Romaniei organizeaza in Piata Marii Adunari Nationale din Chisinau o manifestare cultural-artistica prilejuita de implinirea a 75 de ani de la proclamarea Actului Unirii Basarabiei cu Patria-mama Romania. Participantii la manifestare adreseaza un apel catre conducerea republicii, cerandu-i sa ia toate masurile pentru eliberarea imediata si neconditionata a detinutilor politici din temnitele de la Tiraspol.

21 aprilie La Tiraspol incepe farsa judiciara, numita "proces asupra grupului Ilascu". Imaginea custii de fier face inconjorul lumii, trezind valuri de proteste fata de aceasta practica medievala, aplicata unor detinuti politici.

1 mai Avand in vedere recenta constituire a Congresului Intelectualitatii care s-a declarat miscare social-politica, in scopul eliminarii unor confuzii legate de aparitia Congresului Intelectualitatii si de raporturile acestuia cu FPCD, Sfatul FPCD isi precizeaza pozitia fata de Congresului Intelectualitatii, apreciind ca lipsa unei optiuni politice clare, politica centrista si de conciliere promovat de Congresului Intelectualitatii ii rezerva acestuia locul de formatiune-tampon menita sa amortizeze divergentele existente intre Putere si Opozitie. Sfatul ia act de pierderea calitatii de membru al FPCD de catre persoanele care s-au incadrat in Congresului Intelectualitatii.

2 mai In ajunul reluarii procesului asupra grupului Ilascu, FPCD convoaca un miting in Piata Catedralei din Chisinau in cadrul caruia sunt condamnate actiunile criminale ale regimului de la Tiraspol si este supusa unei critici vehemente pasivitatea autoritatilor de la Chisinau manifestata pe parcursul unui an in problema detinutilor politici.

13 iunie Executivul FPCD adopta textul unei Scrisori deschise catre un sir de comisii parlamentare, catre Procuratura, MAI si MSN, prin care aduce la cunostinta acestora o serie de cazuri de intimidari si incercari de atentate impotriva liderilor FPCD, cerandu-le sa puna capat acestei campanii impotriva Opozitiei.

11 septembrie Sfatul FPCD isi exprima protestul fata de decizia Prezidiului Parlamentului din 7 septembrie de a pune in legalitate Partidul Comunist, solicitand Procuraturii si Ministerului Justitiei sa se pronunte oficial asupra legalitatii acestei hotarari.

14 septembrie Grupul parlamentar pro-CSI-ste "Viata satului", "Soglasie" si "Independentii" forteaza ideea alegerilor parlamentare anticipate pentru scoaterea Guvernului de sub orice control al parlamentului. Deputatii FPCD propun Legislativului sa adopte noua Constitutie, blocul de legi privind autoadministrarea locala, hotararea despre numirea si desfasurarea alegerilor locale si in ultima istanta legea privind alegerile generale si prezedentiale.

27 octombrie Se constituie blocul electoral Alianta Frontului Popular Crestin Democrat in care intra FPCD, Miscarea Voluntarilor si Organizatia Tineretului Crestin Democrat. Alianta FPCD hotaraste sa participe la alegerile parlamentare din 27 februarie 1994.

9 decembrie La Tiraspol este pronuntata sentinta asupra detinutilor politici. Executivul FPCD declara ca toata responsabiltatea pentru soarta detinutilor cade asupra conducerii republicii, iar o eventuala executare a sentintei ar lipsi aceasta conducere de orice drept moral de a se mai afla in fruntea statutlui.

10 decembrie La Chisinau si in alte localitati ale Basarabiei au loc ample menifestari de protest.

[modifică] 1994

27 februarie Alegerile parlamentare. Alianta Frontului Popular Crestin Democrat obtine 9 mandate din totalul de 104.

27 martie FPCD organizeaza la Chisinau si in alte localitati din Basarabia manifestari de comemorare a Actului istoric al Unirii Basarabiei cu Patria-mama Romania.

29 martie In interesul consolidarii si bunei functionari a Miscarii FPCD si a grupului Parlamentar, deputatii Aliantei FPCD Sergiu Burca, Stefan Secareanu, Dumitru Osipov si Ion Vozian isi depun mandatele, cedand locul urmatorilor patru deputati supleanti de pe lista de candidati ai aliantei FPCD.

8 aprilie Coalitia majoritara din Parlament ratifica acordurile CSI. Grupul parlamentar al Aliantei FPCD voteaza impotriva.

24 aprilie La Opera Nationala din Chisinau isi tine lucrarile cel de-al IV-lea Congres al FPCD. Congresul aproba, ca directii de baza ale activitatii FPCD, Programul electoral al Aliantei FPCD, precum si un sir de rezolutii. Congresul adopta ca simbol al Miscari FPCD imaginea proiectata intr-un cerc al Sfantului Stefan cel Mare care inalta in semn de binecuvantare Sfanta Cruce. In functia de presedinte al FPCD este ales Iurie Rosca. In cea de prim-vicepresedinte si presedinte executiv - Sergiu Burca.

26 iunie FPCD organizeaza in Piata Catedralei din Chisinau un miting de doliu la care este readus in memorie tragicul eveniment din 28 iunie 1940, zi in care Basarabia, nordul Bucovinei si Tinutul Herta au fost invadate si ocupate de trupele sovietice.

21 iulie In legatura cu legiferarea prin Constitutie a glotonimului "limba moldoveneasca" si cu acordarea unui statut privilegiat limbii ruse, FPCD declara ca acest act politic antiromanesc constituie un factor serios de scindare a societati, de rusificare continua a populatiei si de degradare a situatiei socio-lingvistice si politice in Republica Moldova.

28 iulie Coalitia majoritara din parlament voteaza Constitutia. In aceeasi zi, FPCD lanseaza un Memorandul prin care initiaza campania de colectare a semnaturilor pentru revizuirea Constitutiei.

2 septembrie Procuratura Republicii Moldova cere Ministerului de Justitie suspendarea pe un termen de sase luni a activitati FPCD si a organului sau de presa, Executivul FPCD califica sesizarea Procuraturii drept un act politic de intimidare a oponentilor politici, un atentat la sistemul pluripartit si la principiile democratice.

16 octombrie Peste 10 000 de cetateni, convoacati in Piata Marii Adunari Nationale din Chisinau de catre deputarii grupului parlamentar al Aliantei FPCD, isi exprima protestul fata de pogromurile dezlantuite asupra scolilor romanesti din Transnistria si Tighina, cer conducerii republicii sa ia masuri urgente pentru eliberarea detinutilor politici de la Tiraspol si sprijina prin vot deschis Memorandul FPCD si proiectul de Lege cu privire la modificarea Constitutiei, eleborat de grupul parlamentar al Aliantei FPCD.

1 decembrie FPCD organizeaza in muncipiul Chisinau si in alte localitati ale Basarabiei manifestati prilejuite de cea de-a 76-a aniversare de la infaptuirea Unirii tuturor Romanilor intr-un singur stat national unitar - Romania.

23 decembrie Coalitia majoritara din Parlament adopta, cu doar 68 de voturi "pro", legea despre statutul juridic al Gagauz-Yeri. In semn de protest, deputatii grupului parlamentar al Aliantei FPCD parasesc sala de sedinte a Parlamentului. In aceeasi zi, Executivul FPCD adopta o declaratie prin care condamna actul iresponsbil al coalitiei agro-interfrontiste, calificandu-l drept un atentat la unitatea statului, o premisa realia pentru federalizarea Republicii Moldova.

[modifică] 1995

8 ianuarie Având în vedere cadrul legislativ antidemocratic, Sfatul FPCD hotărăşte neparticiparea Frontului Popular Creştin Democrat cu liste de candidaţi în campania electorală pentru alegerile locale din 16 aprilie 1995.

10-14 ianurie La Chişinău sosesc reprezentanţii Consiliului Europei pentru ţările nemembre şi grupul de raportori ai Consiliului Europei pentru Republica Moldova. Deputaţii FPCD înmânează celor peste 30 de membri ai delegaţiei Consiliului Europei un raport privind încălcarea drepturilor omului în Republica Moldova.

28 ianuarie Apare primul număr al publicaţiei "Demnitatea", organ de presă al secţiilor Cahul şi Vulcăneşti ale FPCD.

21 martie FPCD îşi exprimă solidaritatea cu acţiunile revendicative ale studenţilor, elevilor şi profesorilor, apreciind ca acestea demonstrează voinţa tinerei generaţii de a se opune agresiunii clasei guvernante împotriva procesului de renaştere naţională a românilor basarabeni.

7 mai Sfatul FPCD decide convocarea Conferinţei Frontului Popular Creştin Democrat în ziua de 20 mai 1995, zi în care se implinesc 6 ani de la primul Congres al Mişcării.

20 mai La Teatrul National "Mihai Eminescu" are loc Conferinta Nationala a FPCD care marcheaza 6 ani de la primul Congres al partidului.

27-29 mai Deputatul Vlad Cubreacov reprezinta FPCD la Conferinta Internationala "Democratia Crestina astazi" care se desfasoara la Sankt Petersburg sub auspiciile Internationalei Democrat-Crestine si ale Uniunii Crestin-Democrate din Europa de Est. Conferinta are drept tema principala "Unirea si separarea statelor in lumea contemporana". Raportul dlui Cubreacov suscita un viu interes din partea conducerii IDC si a crestin-democratilor din tarile Europei Occidentale.

7 iunie Parlamentul adopta in prima lectura proiectul Legii cu privire la organizarea si defasurarea intrunirilor. Legea contine o serie de articole care anuleaza, practic, dreptul constitutional la intruniri si la libera exprimare.

21 iunie Fractiunea parlamentara a FPCD propune sa fie declansata procedura de demitere a Guvernului Sangheli.

12 septembrie Judecatoria sectorului Buiucani, mun.Chisinau, declara nelegitim refuzul Guvernului de a pune in legalitate Mitropolia Basarabiei. Instanta obliga Guvernul sa recunoasca printr-o decizie guvernamentala aceasta Mitropolie.

3 octombrie La propunerea grupului parlamentar al FPCD, Parlamentul adopta doua documente in problema detinutilor politici de la Tiraspol Ilie Ilascu, Alexandru Lescu, Andrei Ivantoc si Tudor Petrov-Popa. Astfel, Guvernul este obligat printr-o hotarare de catre Legislativ "sa trateze problema detinutilor politici ca pe una prioritara", iar MAE sa solicite comunitatii internationale "un sprijin efectiv in vederea eliberarii detinutilor politici. Totodata, Palamentul adopta un Apel catre parlamentele tarilor membre ale OSCE si organismele internationale prin care isi exprima speranta ca acestea "vor intreprinde actiuni concrete pentru a determina administratia secesionista de la Tiraspol sa elibereze cei patru detinuti politici".

3 octombrie Colegiul Elector al Adunarii Eparhiale a Mitropoliei Basarabiei il alege cu unanimitate de voturi pe IPS Petru Paduraru, loctiitor de Mitropolit, drept primul Mitropolit al Basarabiei dupa reactivarea acesteia in 1992.

18 octombrie Curtea Suprema de Justitie decide clasarea dosarului si scoaterea de pe rol a procesului civil Mitropolia Basarabiei - Guvernul Republicii Moldova. Studentii aflati in greva generala cer demisia Guvernului

[modifică] 1996

25 ianuarie Fiind sesizată de Grupul parlamentar al FPCD, Curtea Constituţională anulează unele prevederi ale articolului 13 din Codul Funciar, restabilind astfel dreptul ţăranilor de a ieşi din colhozuri şi de a crea gospodării individuale, fără a fi siliţi să se unească în asociaţii, societăţi, cooperative şi alte mini-colhozuri camuflate.

7 februarie La Bălţi apare primul număr al publicaţiei "Crezul". Fondator şi editor: Frontul Popular Creştin Democrat. Redactor-şef Mircea Ciobanu.

9 februarie Departamentul Agricultura al FPCD publică în "Ţara" un Îndrumar pentru ţărani, în care este explicată întreaga procedură de împroprietărire cu pământ şi cu cotă valorică.

18 februarie Adunarea reprezentanţilor proprietarilor de pământ şi ai ţăranilor neîmproprietăriţi, convocată la Chişinău de FPCD, se transformă în Congres de constituire a unei organizaţii nonguvernamentale CARTELUL ŢĂRĂNESC "SFÂNTUL GHEORGHE". Congresul adoptă un program de decolectivizare a agriculturii în Republica Moldova.

Februarie - Mai În absoluta majoritate a localităţilor au loc adunări de constituire a filialelor Cartelului Ţărănesc "Sfântul Gheorghe".

7 martie Confirmând justeţea atitudinilor exprimate de PPCD, subcomisia pentru mass-media a APCE, reunită la Paris, supune criticii noua lege a presei din Republica Moldova. Departamentul de Stat al Statelor Unite semnalează în Raportul său anual privind respectarea drepturilor omului în ţările lumii că aparatul de securitate al Republicii Moldova continuă monitorizarea electronică a domiciliilor şi telefoanelor unor oponenţi ai Guvernului, iar Constiţuia RM limitează activitatea partidelor politice şi a presei.

11 martie FPCD, Uniunea Jurnaliştilor şi alte organizaţii obşteşti cer transformarea Companiei de Stat "Teleradio-Moldova" în instituţie publică şi alegerea în fruntea ei a unor persoane competente şi echidistante în plan politic.

19 martie "Ţara" publică stenograma şedinţei extraordinare a Parlamentului din 16 martie care s-a ţinut cu uşile închise. Subiectul dezbaterilor l-a constituit Decretul Preşedintelui Snegur privind destituirea lui Pavel Creangă din funcţia de ministru al apărării. Prin hotărârea adoptată Parlamentul ia act de acţiunile şefului statului şi îi recomandă să instituie un moratoriu asupra investirii generalului Tudor Dabija în funcţia de ministru interimar al apărării. De fapt este vorba despre începutul unei concurenţe deschise între şeful statului Mircea Snegur şi Şeful Legislativului Petru Lucinschi, având ca ţintă viitoarele alegeri prezidenţiale.

15 aprilie A doua zi de Paşti. La Bucureşti se stinge din viaţă ambasadorul spiritual al basarabenilor, Octavian Ghibu, fiul marelui cărturar şi întregitor de ţară Onisifor Ghibu. "Basarabia a mai pierdut, în persoana sa, un mare prieten aici, pe pământ, şi a mai câştigat prin înălţarea sa la ceruri un mijlocitor la Domnul," - se spune în necrologul FPCD.

19 aprilie Conform unui sondaj realizat de SISI "Opinia", iniţiativa FPCD de introducere a religiei în şcoală este susţinută de două treimi din populaţia Republicii Moldova.

26 aprilie Dând curs unei revendicări mai vechi a FPCD, Parlamentul anulează articolul 203/6 din Codul Penal care prevedea o sancţiune de până la 5 ani privaţiune de libertate pentru "insultarea în public sau calomnierea preşedintelui parlamentului sau a preşedintelui republicii".

15 mai Parlamentul fixează data alegerilor prezidenţiale pentru a treia duminică a lunii noiembrie.

20 mai Preşedintele FPCD Iurie Roşca înmâneazî ambasadorului Federaţiei Ruse, Alexandr Papkin, o notă de protest în legătură cu informaţiile publicate în presa de la Moscova, potrivit cărora FPCD ar fi implicat în sprijinirea materială şi de alt ordin a combatanţilor ceceni. Ambasadorul rus este invitat să ia atitudine faţă de aceasta diversiune propagandistică şi să dezmintă oficial insinuările din presa rusă.

21 mai "Ţara" publică un grupaj de materiale în apărarea scriitorului Dumitru Matcovschi, victimă a unei companii de denigrare lansată de Partidul Forţelor Democratice. Grupajul are un generic cât se poate de sugestiv: "La 17 mai 1989, Dumitru Matcovschi este victima unei tentative de asasinat. La 17 mai 1996 Dumitru Matcovschi este victima unei tentative de asasinat moral. Numele celui care l-a călcat acum 7 ani cu autocarul este Mihai Struţ. Numele celui care îl calcă azi în picioare este "Mesagerul" Partidului Forţelor Democratice".

24 mai Potrivit unui sondaj de opinie realizat de Serviciul Sondaje Opinii FLUX, peste 50 la sută din cetăţenii Republicii Moldova consideră ca denumirea corectă a limbii noastre este româna. Acelaşi sondaj arată că 51,1 din respondenţi aprobă activitatea Mitropoliei Basarabiei, iar 48,9 pe cea a Mitropoliei Moldovei, subordonată canonic Patriarhiei Ruse.

9 iunie La Palatul Naţional îşi ţine lucrările Congresul al V-lea al Frontului Popular Creştin Democrat. La Congres participă 1109 delegaţi din toate cele 38 filiale ale partidului. Forul este binecuvântat de preotul Vlad Mihăila de la Mitropolia Basarabiei. Congresul adoptă o serie de rezoluţii prin care optează pentru: demisia Guvernului Sangheli, înlăturarea obstacolelor din calea reformelor agrare şi deblocarea procesului de atribuire a cotelor valorice; eliberarea neîntârziată a deţinuţilor politici de la Tiraspol; admiterea în legalitate a Mitropoliei Basarabiei, integrarea plenară a Republicii Moldova în structurile europene şi euro-atlantice; introducerea religiei în şcoală. Totodată, Congresul împuterniceşte Sfatul FPCD să adopte la momentul oportun linia de comportament şi decizia definitivă în problema alegerilor prezidenţiale. Congresul îl realege pe Iurie Roşca în funcţia de preşedinte al FPCD. În funcţia de Preşedinte al Comitetului Executiv al FPCD este confirmat Sergiu Burcă.

5-6 iulie Preşedintele României, Ion Iliescu, efectuiază o vizită la Chişinău. Cu acest prilej şeful Statului Român reafirmă, în alocuţiunea sa ăn Parlament că "Republica Moldova, ca şi România, aparţine Europei centrale şi face parte din familia statelor de origine latină. Noi nu împărtăşim doar anumite valori culturale şi istorice comune; noi avem aceleaşi valori culturale şi istorice, pentru că avem aceaşi cultură şi istorie".

22 iulie FPCD încheie un Acord de parteneriat politic cu Alianţa Forţelor Democratice. Semnatarii Acordului - Iurie Roşca, preşedinte al FPCD şi Mircea Rusu, preşedinte al AFD - convin să-şi coordoneze şi să-şi sincronizeze acţiunile, să se consulte în permanenţă asupra problemelor de interes comun; să nu admită atacuri reciproce şi să contracareze cu eforturi comune diversiunile şi atacurile îndreptate împotriva semnatarilor Acordului de parteneriat politic.

5 august În cadrul unei conferinţe de presă comună, reprezentanţii FPCD şi AFD, Petru Bogatu şi, respectiv Vlad Darie, anunţă despre decizia celor două formaţiuni de a sprijini la viitoarele alegeri prezidenţiale candidatura preşedintelui în exerciţiu, Mircea Snegur. "Această acţiune electorala este singura soluţie realistă în actuala situaţie politică", se spune în Declaraţia Sfatului FPCD din 4 august 1996.

7 august 17 formaţiuni politice şi obşteşti, printre care şi FPCD, decid printr-o Declaraţie comună să constituie Mişcarea civică în susţinerea candidatului Mircea Snegur la alegerile prezidenţiale din 17 noiembrie 1996.

19 august Demarează oficial campania electorală.

2 septembrie CEC înregistrează primul candidat: Mircea Snegur. În următoarele zile, Buletinul de vot pentru alegerile prezidenţiale se completează cu alte nume: Petru Lucinschi, Andrei Sangheli, Vladimir Voronin, Valeriu Matei, Maricica Leviţchi, Anatol Plugaru, Iulia Gorea-Costin, Veronica Abramciuc.

13 noiembrie Duma de Stat a Federaţiei Ruse adoptă hotărârea "Cu privire la unele chestiuni ale cooperării dintre Federaţia Rusă şi Transnistria" prin care aceasta propune Tiraspolului semnarea unui acord interstatal, declară Transnistria drept zonă a intereselor strategice ale Rusiei şi se pronunţă pentru dislocarea permanentă în stânga Nistrului a forţelor armate ruseşti. Preşedintele FPCD, Iurie Roşca, declară că această hotărâre a Dumei "confirmă o dată în plus pericolul politicii expansioniste a forţelor reacţionare de la Moscova".

17 noiembrie Are loc primul tur al alegerilor prezidenţiale. Pe primul loc se situează Mircea Snegur cu 38,71%, urmat în ordine descrescătoare de Petru Lucinschi - 27,69%, Vladimir Voronin - 10,26%, Andrei Sangheli - 9,50%, Valeriu Matei - 8,88%, Marina Levitchi - 2,13%, Anatol Plugaru - 1,81%, Iulia Gorea-Costin - 0,63%, Veronica Ambramciuc - 0,43%. Astfel, in turul doi de scrutin rămân Mircea Snegur şi Petru Lucinschi.

1 decembrie Turul doi al alegerilor prezidenţiale. Învingător este Petru Lucinschi care obţine 54,07%, Mircea Snegur acumulează 45,93%. Mediile de informare occidentale schitează portretul-robot al noului preşedinte, prezentandu-l drept om al Moscovei, rşmas orientat spre trecutul sovietic.

7 decembrie Sfatul FPCD face un bilanţ al campaniei electorale şi subliniază necesitatea creării unei coaliţii a formaţiunilor democratice în scopul asigurării succesului la viitoarele alegeri parlamentare. În aceeaşi zi, partidele şi formatiunile social-politice din componenta Mişcării pro Snegur decid crearea unei largi Alianţe.

19 decembrie Mitropolia Basarabiei marchează patru ani de la reactivarea sa canonică şi 71 ani de la înfiinţare.

24 decembrie În baza unui sondaj, Serviciul independent sociologic "Opinia" stabileşte topul celor mai populari ziarişti ai anului 1996. Pe primul loc se situează Petru Bogatu, editorialist şi redactor şef adjunct al publicatiei FPCD "ŢARA".

[modifică] 1997

24 ianuarie Grupul parlamentar al FPCD votează împotriva investirii Guvernului Ciubuc, constituit în proportie de 55 la sută din membrii fostului cabinet Sangheli.

12 februarie Preşedintele României, Emil Constantinescu, îl primeşte la Palatul Cotroceni pe Preşedintele FPCD, Iurie Roşca. În cadrul discuţiilor sunt abordate probleme de interes comun.

27 februarie FPCD ia atitudine faţă de afirmaţiile făcute la Moscova de Preşedintele Lucinschi, potrivit cărora retragerea definitivă a trupelor ruseşti trebuie sincronizată cu soluţionarea diferendului transnistrean. "Este evident - se spune în Declaraţia FPCD - că, prin condiţionarea retragerii trupelor cu soluţionarea diferendului transnistrean, Rusia urmăreşte, de fapt, menţinerea prezenţei sale militare în raioanele de Est ale Republicii Moldova".

26 martie Grupul parlamentar al FPCD cere Parlamenrului micşorarera uriaşului decalaj dintre câştigurile oamenilor simpli şi cele ale demnitarilor de stat. Majoritatea parlamentară agraro-socialistă refuză să discute această propunere.

5 aprilie Sfatul FPCD reconfirmă poziţia partidului în relaţiile sale cu Puterea, dezavuând politica antinaţională, colonială şi antioccidentală a coaliţiei de guvernământ PDAM - Unitatea "Edinstvo". Sfatul accentuează necesitatea creârii şi consolidării unei alianţe electorale a forţelor de dreapta pentru participarea la viitoarele alegeri parlamentare.

10 aprilie Printr-o scrisoare deschisă, Grupul Parlamentar al FPCD îşi reînoieşte demersurile sale anterioare privind eliberarea necondiţionată a celor patru deţinuţi politici de la Tiraspol şi cere tuturor factorilor responsabili să-şi onoreze obligaţiunile constituţionale faţă de aceşti cetăţeni.

16 aprilie În cadrul unei conferinţe de presă susţinută de Iurie Roşca, Preşedinte al FPCD, şi Valeriu Matei, Preşedinte al PFD, este dată publicităţii o Declaraţie comună, prin care cele două formaţiuni îşi exprimă disponibilitatea să favorizeze şi să stimuleze procesul de coalizare a partidelor de orientare democratică şi naţională. Ulterior, PFD a încălcat principiile acestei declaraţii, refuzând să adere la Convenţia Democratică şi participând separat la alegerile parlamentare din 1998.

25 aprilie FPCD face publică o declaraţie prin care condamnă intenţia Preşedintelui Lucinschi de a semna un Memorandum cu Transnistria în varianta propusă de Primakov. "Realizarea acestei intenţii ar însemna un grav atentat la unitatea statului şi o încălcare flagrantă a Constituţiei", se spune în Declaraţia FPCD .

16 mai Într-un interviu acordat ziarului "Ţara" Preşedintele FPCD, Iurie Rosca, readuce în atenţia opiniei publice chestiunea creării unei alianţe a forţelor de dreapta: "La 16 aprilie a fost lansată acea Declaraţie comună, întâmpinată cu entuziasm şi speranţă de către opinia publică... În momentul de de faţă consultările sunt practic suspendate. Această suspendare s-a făcut la rugămintea PFD, care a cerut, imediat după semnarea Declaraţiei comune, un răgaz pentru a lua o decizie definitivă în acest sens. Acum suntem în aşteptarea şedinţelor Biroului Permanent şi a Consiliului PFD care îşi vor formula punctul de vedere asupra participării acestei formaţiuni la crearea viitoarei alianţe. Trebuie să recunosc ca această pauză, care pare să nu mai aibă sfârşit, ne îngrijorează."

23 mai "ŢARA" relatează că la şedinta Sfatului FPCD din 8 aprilie a fost evidenţiată tendinţa de creştere a rândurilor FPCD şi că recent a fost primit în rândurile filialei Răşcani din capitală Dumitru Crihan, fiul lui Anton Crihan, fost deputat în Sfatul Ţării şi personalitate marcantă a vieţii politice din România antebelică. "Ideile Frontului le împărtăşesc din 1940", declară Dumitru Crihan în interviul acordat cu acest prilej publicaţiei FPCD.

25 mai Sfatul FPCD reconfirmă necesitatea creării unei alianţe electorale a formaţiunilor de dreapta şi salută Declaraţia comună FPCD - PFD din 16 aprilie. Sfatul împuterniceşte Executivul FPCD să continue consultările în acest sens, cu celelalte formaţiuni de dreapta.

19 iunie În cadrul unei reuniuni a partidelor de orientare democratică, moderată de academicianul Mihai Cimpoi, este lansată Declaraţia de constituire a Convenţiei Democrate din Moldova (CDM), semnată, în aceeaşi zi de Iurie Roşca, Preşedinte FPCD, şi Mircea Snegur, Preşedinte PRCM.

29 iunie Sfatul FPCD aprobă Declaraţia de constituire a Convenţiei Democrate din Moldova şi se pronunţă pentru continuarea consultărilor cu alte formaţiuni în vederea aderării acestora la CDM.

30 iunie Secretarul General al Consiliului Europei Daniel Tarschys, aflat într-o vizită de două zile la Chişinău exprima îngrijorarea Forului European în legatura cu refuzul guvernului moldovean de a înregistra Mitropolia Basarabiei. Într-un interviu acordat ziarului "ŢARA", Tarschys spune că "libertatea religioasă şi dreptul la proprietate al bisericilor sunt valori indispensabile ale societăţilor deschise şi ele nu pot fi neglijate de ţările care se vor integrate în familia europeană".

6 iulie Se stinge subit din viaţă, la numai 47 de ani, compozitorul şi interpretul Petre Teodorovici, un model de atitudine cetăţenească, un patriot înflăcărat şi un artist de mare talent. În alegerile parlamentare din 1994, Petre Teodorovici candidase pe lista electorală a FPCD.

11 iulie Deputatul Vlad Cubreacov, membru al APCE, susţinut de deputaţi din 10 state europene, adresează Adunării Parlamentare a Consiliului Europei un set de propuneri privind libertatea Mitropoliei Basarabiei. "Autorităţile RM au adoptat o poziţie ostilă, intolerantă şi discriminatorie faţă de propriii săi cetăţeni, asociaţi în cadrul Mitropoliei Basarabiei, refuzând să recunoască această Biserică", se spune în propunerile de rezoluţie privind libertatea Mitropoliei Basarabiei. Autorii propun să se ceară autorităţilor RM "să identifice o soluţie civilizată pentru depăşirea acestei situaţii prin intermediul mecanismelor democratice şi pentru ca drepturile cetăţenilor asociaţi în cadrul Mitropoliei Bsarabiei să fie asigurate în mod real şi pe deplin".

5 august Într-un amplu articol publicat în "ŢARA" Preşedintele executiv al FPCD, Sergiu Burcă, analizează comportamentul de spărgator al unităţii dreptei politice al Partidului Fortelor Democratice: "La 23 iunie, Valeriu Matei, întors de la Bucureşti, a ţinut o conferinta de presa (...) De data asta, liderul PFD era nerăbdător să anunţe opinia publică din Basarabia că "la viitoarele alegeri TREBUIE să existe două-trei blocuri pe dreapta". "Concluzia se impune de la sine, scrie Sergiu Burcă. PFD nu şi-a respectat angajamentul asumat prin semnarea Declaraţiei comune din 16 aprilie 1997. Conştient sau inconştient, PFD este dispus să repete greşala de la alegerile din 1996. Dar toată lumea înţelege că două-trei blocuri pe dreapta înseamnă menţinerea în continuare a opoziţiei deasupra pragului electoral, dar sub pragul puterii".

6 august Curtea de Apel, în persoana judecătorilor Mihai Poalelungi, Valeriu Doagă şi Boris Alexandrov, examinează litigiul dintre Guvernul RM şi Mitropolia Basarabiei. Este pentru prima dată când o instanţă judiciară de acest nivel ia în dezbatere o problemă de ordin confesional, atât de politizată în mod nejustificat. Guvernul cere instanţei de judecată o săptămână pentru a lua în dezbatere problema Mitropoliei Basarabiei.

19 august În ziua Schimbării la faţă, Curtea de Apel dă câştig de cauză Mitropoliei Basarabiei, calificând acţiunile Guvernului drept nelegitime şi obligându-l să examineze şi să aprobe Statutul acestei Sfinte Biserici. Guvernul, însă, refuză să se conformeze deciziei respective.

9 octombrie Grupul parlamentar al FPCD depune în Parlament initiativa legislativă privind modificarea art.12 din Codul Funiciar. Deputaţii propun ca din rezerva primariilor să fie împroprietărite toate familiile din localităţile săteşti în care nici un membru nu a primit cota de pamânt.

11 octombrie La Opera Naţională are loc lansarea la scară naţională a Convenţiei Democrate din Moldova.

20 noiembrie Preşedintele RM Petru Lucinschi fixează prin decret prezidenţial data alegerilor parlamentare: 22 martie 1998.

9 decembrie Curtea Supremă de Justiţie anulează Hotărârea Curţii de Apel din 19 august, calificând cererile Mitropoliei Basarabiei de integrare în ordinea legală ca fiind neîntemeiate.