Republica Sovietică Socialistă Ucrainiană
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Republica Sovietică Socialistă Ucrainiană Українська Радянська Соціалістична Республіка |
|||||
|
|||||
Deviza naţională: în limba ucrainiană: Пролетарі всіх країн, єднайтеся! Proletari din toate ţările, uniţi-vă! |
|||||
Capitala | Kiev | ||||
Limba oficială | Limba ucrainiană şi limba rusă | ||||
Preşedintele al Sovietului Suprem | Leonid Kravciuk (în momentul proclamării independenţei) | ||||
Data constituirii În URSS: - din - până |
25 decembrie 1917 30 decembrie 1922 24 august 1991 |
||||
Suprafaţa - Totală - Apă (%) |
Pe locul al 3-lea în URSS 603.700 km² neglijabilă |
||||
Populaţia - Totală (1989) - Densitatea |
Pe locul al 2-lea în URSS 51.706.746 85,6/km² |
||||
Monedă | Rubla (карбованець ) | ||||
Ora locală | UTC + 3 | ||||
Imnul naţional | Imnul RSS Ucrainiene | ||||
Notă: Conform constituţiei, toate limbile erau egale. Totuşi, limba rusă era considerată limba de comunicare interetnică, astfel limba ucrainiană era pusă intr-o situaţie dezavantajoasă.. |
Republica Sovietică Socialistă Ucrainiană (în limba ucrainiană: Українська Радянська Соціалістична Республіка) a fost creată pe 25 decembrie 1917, fiind una dintre cele patru republici constituente ale Uniunii Sovietice din momentul în care a fost formată Uniunea în 1922. După al doilea război mondial, în 1945, au fost făcute anumite amendamente în Constutuţia RSS Ucrainiană, care permiteau republicii să acţioneze ca un subiect separat al legii internaţionale în anumite cazuri şi cu un anumit grad de libertate, rămânând în acelaşi timp parte a URSS-ului. În particular, aceste amendamente au permia RSS Ucrainiene să devină unul dintre membrii fondatori ai Organizaţiei Naţiunilor Unite, alături de RSS Bielorusă şi de Uniunea Sovietică. În realitate, acest fapt asigura încă un vot în Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru URSS, de vreme ce Ucraina nu avea o politică externă independentă.
În 1954, RSS Ucrainană a căpătat regiunea Crimeea, până în acel moment parte a RSFS Ruse. În zilele noastre, regiunea, locuită de o majoritate rusofonă, este subiect de dispută cu Rusia, în zonă funcţionând o republică autonomă, cu tendinţe separatiste.
RSS Ucrainiană a fost redenumită Ucraina pe 24 august 1991, în momentul în care s-a desprins de Uniunea Sovietică şi a devenit o ţară independentă.
Prima capitală a fost Harkov (în 1918-1934), după care capitala a fost mutată la Kiev.
Conducătorii Partidului Comunist din RSS Ucrainiană şi conducătorii de facto ai republicii au fost:
- Gheorghi Piatakov (1918)
- Stanislav Kosior (1919-1920)
- Dmitri Manuilski (1921-1923)
- Emmanuil Kviring (1923-1925)
- Lazar Kaganovici (1925-1928)
- Stanislav Kosior (1928-1938)
- Nikita Hruşciov (1938-1949)
- Leonid Melnikov (1949-1953)
- Alexei Kiricenko (1953-1957)
- Nicolai Podgornîi (1957-1963)
- Petro Şelest (1963-1972)
- Volodimir Şcerbiţski (1972-1989)
- Vladimir Ivaşko (1989-1990)
- Stanislav Gurenko (1990-1991)
[modifică] Consulatăţi de asemenea şi:
- Partidul Comunist Ucrainian
[modifică] Legături externe
Republicile Uniunii Sovietice | |
RSS Armenească | RSS Azerbaidjană | RSS Belarusă | RSS Estonă | RSS Georgiană | RSS Kazahă | RSS Kirghiză | RSS Letonă | RSS Lituaniană | RSS Moldovenească | RSFS Rusă | RSS Ucrainiană | RSS Uzbekă | RSS Tadjikă | RSS Turkmenă
|