Simbolul niceno-constantinopolitan
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol este parte a seriei Creştinism. |
Sfânta Treime Mărturisiri de credinţă (crezuri)
Simboluri
|
Simbolul credinţei sau Crezul niceno-constantinopolitan e una din cele trei mărturisiri de credinţă creştine.
Cuprins |
[modifică] Istoric
În formularea lui, istoricii şi liturgiştii disting două, ba chiar trei etape:
- 325, primul sinod din Niceea (primul sinod ecumenic)
- 381, primul sinod din Constantinopol (al doilea ecumenic)
- 451, sinodul din Calcedon (al patrulea ecumenic).
[modifică] Primul sinod de la Niceea
La primul sinod de la Niceea au fost compuse primele opt articole ale simbolului, cu privire la Dumnezeu-Tatăl şi cu privire la Iisus Histos. Amănunte în articolul Conciliu ecumenic
[modifică] Primul sinod de la Constantinopol
La cel de-al doilea sinod ecumenic s-au scris articolele 9-12, cu privire la Duhul Sfânt, Biserică şi mântuire (soteriologie).
[modifică] Sinodul de la Calcedon
Simbolul a fost revizuit; unele elemente au fost scoase, altele au fost adause. Această formă definitivă a fost acceptată de Bisericile numite "chalcedoniene", şi chiar de Biserica coptă şi alte Biserici "nechalcedoniene", care până în acel moment nu-l introduseseră în slujbele bisericeşti.
[modifică] Formă
Simbolul credinţei are 12 articole. Forma crezului variază lejer între versiunile oficiale ale diferitelor biserici creştine unde limba româna este limbă liturgică.
[modifică] Versiunea ortodoxă
Versiunea oficială curentă a Crezului în Biserica Ortodoxă Română este următoarea (sursa: site-ul Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române).
- Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl atotţiitorul, Făcătorul cerului şi al pământului, văzutelor tuturor şi nevăzutelor.
- Şi întru unul Domn lisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toti vecii: Lumină din lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut, Cel ce este de o fiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut.
- Care pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire S-a pogorat din ceruri şi S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Maria Fecioara şi S-a facut om.
- Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu Pilat şi a pătimit şi S-a îngropat.
- Şi a înviat a treia zi, după Scripturi.
- Şi S-a înălţat la ceruri şi şade de-a dreapta Tatălui.
- Şi iarăşi va să vină cu slavă, să judece viii si morţii, a Căruia impărăţie nu va avea sfarşit.
- Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi mărit, Care a grăit prin prooroci.
- Şi întru una, sfântă, sobornicească şi apostolească Biserică.
- Mărturisesc un Botez, întru iertarea păcatelor.
- Aştept învierea morţilor.
- Şi viaţa veacului, ce va să fie. Amin.
[modifică] Versiunea greco-catolică
Versiunea oficiala curentă a Crezului în Biserica Română Unită cu Roma este următoarea (sursa: www.greco-catolic.ro).
- Cred într-unul Dumnezeu, Tatăl atotţinătorul, făcătorul cerului şi al pământului, al tuturor celor văzute şi nevăzute.
- Şi într-unul Domn, Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, unul născut, Care din Tatăl S-a născut, mai înainte de toţi vecii, lumină din lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut.
- Care, pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire, S-a coborât din cer, S-a întrupat de la Spiritul Sfânt şi din Maria Fecioara şi S-a făcut om.
- Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu Pilat, a pătimit şi S-a îngropat.
- Şi a înviat a treia zi, după Scripturi.
- Şi S-a înălţat la cer şi şade de-a dreapta Tatălui.
- Şi iarăşi va veni cu mărire să judece viii şi morţii; a Cărui Împărăţie nu va avea sfârşit.
- Şi în Spiritul Sfânt, Domnul de viaţă Făcătorul, Care de la Tatăl şi de la Fiul purcede, Cel ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi mărit, Care a grăit prin proroci.
- Într-una, sfântă, catolică şi apostolică Biserică.
- Mărturisesc un botez spre iertarea păcatelor.
- Aştept învierea morţilor
- Şi viaţa veşnică ce va veni. Amin.
[modifică] Remarci
- În textele religioase de limbă româna, forma Iisus Hristos este specifică ortodoxiei, în timp ce forma Iisus Hristos este specifică celorlalte biserici creştine (asa cum este explicat în pagina Isus din Nazaret).
- Cuvântul "sobornicească" înlocuieşte în versiunea ortodoxă cuvântul grec "catholicos", ce inseamna "universal". Schimbarea e datorată traducerii slavone, şi a fost preluată în limba română. Mai multe informaţii în a doua referinţă. Trebuie precizat că nu doar ortodocşii români au evitat traducerea lui "catholicos" cu "catolic" pentru a evita confuzie cu Biserica Romei. Biserica Ortodoxă din Finlanda utilizează atât în versiunea finlandeză cât şi în cea suedeză a Crezului formulări care se pot traduce prin "universal" sau "atotcuprinzător" ("allmanelig" in suedeză, respectiv "yhteiseen" în finlandeză.
- Versiunea greco-catolică a Crezului nu urmează dogma Filioque. La Unirea cu Roma s-a decis ca liturghia (şi deci Crezul) să rămână neschimbate. Această dogmă se foloseşte doar în cazul în care credinciosul trebuie să îşi mărturisească credinţa; în practică astăzi se foloseşte versiunea care conţine dogma: "care de la Tatăl şi de la Fiul purcede".
[modifică] Referinţe
- Crezul explicat, pe site-ul Patriarhiei Romane [1]
- De ce "sobornicesc" şi nu "catolic"? [2]
- Pagina Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol, cu Crezul în versiunile ortodoxe. [3]
- Crezul, versiunea greco-catolică. [4]