Web Analytics

See also ebooksgratis.com: no banners, no cookies, totally FREE.

CLASSICISTRANIERI HOME PAGE - YOUTUBE CHANNEL
Privacy Policy Cookie Policy Terms and Conditions
Theodor Mommsen - Wikipedia

Theodor Mommsen

De la Wikipedia, enciclopedia liberă


Acest articol face parte din
seria Literatură
Istoria literaturii

Antichitate - Evul Mediu
s. XVI - s. XVII
s. XVIII - s. XIX
s. XX - s. XXI

Specii literare

BD - Basm - Literatură pentru copii
Nuvelă - Teatru
Poezie - Roman

Genuri literare

Genul epic - Genul liric
Genul dramatic
Biografie - Fantastic
Roman negru
Roman poliţist
Science-fiction

Vezi şi

Curente literare
Premii literare

Literatură română

Scriitori - Cărţi

Literatură străină

americană - arabă
engleză - în esperanto
franceză - finlandeză
germană - greacă
maghiară - indiană
irlandeză - italiană
japoneză - latină
poloneză - rusă
spaniolă - suedeză

Meta

Proiectul literatură
Portal Literatură
Toate articolele din serie

editează

Theodor Mommsen ( n. 30 noiembrie 1817 Garding, în sudul provinciei Schleswig - d. 1 noiembrie, 1903) a fost istoric şi jurist german, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1902.

Theodor Mommsen
Extinde
Theodor Mommsen

Cuprins

[modifică] Motivaţia Juriului Nobel

"cel mai mare maestru în viaţă al timpului nostru în arta redării istoriei, luând în consideraţie mai cu seamă monumentala sa Istorie a Romei"


[modifică] Date biografice

S-a născut în anul 1817, ca fiu al unui pastor, la Garding.
Studiează dreptul la Kiel (1838 - 1843). După susţinerea tezei de doctorat îşi câştigă existenţa predând istoria şi geografia la diferite licee din Hamburg. În acelaşi timp pune la punct şi publică Die römischen Tribus in administrativen Beziehung (Districtele romane sub raport administrativ) deja această primă lucrare a sa prevestea o puternică tendinţă interdisciplinară: studiul dreptului roman în strânsă legătură cu cel istoric (se înţelege, al istoriei antice) şi cu cel al filologiei. În felul acesta, era convins el, se reuşea o reconstituire integrală a istoriei şi a civilizaţiei romane. Obţine o bursă şi pleacă mai întâi în Franţa (Lyon, Montpellier, Nîmes), apoi în 1844 în Italia (Lucca, Florenţa), unde s-a apucat de cercetat şi de ilustrat Inscripţiile antice. A desfăşurat această muncă de cercetare în colaborare cu G. Henzen, Giovanni-Batistta Rossi. La Roma ia contact cu Bartolomeo Borghezi, mare cunoscător al antichitaţii romane, de care se apropie cu admiraţie şi căruia îi va rămâne îndatorat pentru îndrumările date. În 1846 a poposit la Venafra pentru o primă recunoaştere a epigrafiilor latine. Atunci a citit pentru prima oară Tabla Aquaria (descoperită la Cosmo De Utris), ca mai apoi să o publice la Leipzig, în 1852, în „Inscriptiones Regni Neapolitani latinae”.
În anul 1847 se reîntoarce în ţară, dupa studii şi cercetari rodnice. Pentru scurt timp lucează la Rendsburg, în redacţia cotidianului Schleswig-Holsteiner Zeitung, după care, în toamna aceluiaşi an, este numit profesor de drept la Facultatea din Leipzig. Pentru că a luat parte la mişcarea democratică din 1848 este judecat, condamnat la nouă luni închisoare. Este graţiat, dar este concediat. Din primăvara anului 1852 Mommsen începe să lucreze la opera sa capitală, Die römische Geschichte (Istoria Romei), publicată între anii 1854 - 1885. Marea realizare a lui Mommsen constă în acel acord unic în armonia lui, rezultat din cunoştinţele acumulate de-a lungul anilor, ca urmare a unor studii de specialitate în domeniul juridic şi economic. Negând romantismul lui Niebuhr, el a creat o uriaşa panoramă evoluţionistă a Romei, evocând-o într-un stil foarte modern, plin de culoare, până în cele mai mici amănunte, de la primele contururi ce se detaşau din negura densă a tradiţiei până în clipa în care republica romană piere. În anul 1854 i se oferă catedra de drept roman la Zürich, apoi la Breslau.Se afla într-o călătorie de studii, care- purtase paşii de la Viena în Transilvania când îi parvine ştirea că fusese numit profesor la Universitatea din Berlin (1857). În această calitate şi-a asigurat, datorită competenţei, talentului şi forţei sale de muncă, o reputaţie de savant.
La varsta de 70 ani renunţă la catedră, consacrându-se exclusiv expertizelor şi munciide cercetare. În anul 1902 i s-a conferit Premiul Nobel pentru literatură, fiind primul scriitor german căruia i s-a acordat înalta disticţie.
Întreaga sa viaţă Mommsen a reprezentat aripa stângă a liberalilor şi a rămas duşman declarat al politicii lui Bismarck, pe care îl considera oportunist. Adept al lui Kant, tinde să-şi educe cititorul în sensul formării unei judecăţi politice. Mommsen nu este doar autorul unei cuprinzătoare şi valoroase opere istorice, ci şi unul dintre primii organizatori ai ştiinţei istoriei. Sub conducerea sa a apărut începând din 1863 Corpus inscriptiones Latinarum (Corpul inscripţiilor latine). Tot el aeditat Auctores antiquissimii (Autori foarte vechi) şi numeroase alte lucrări de drept roman. A încetat din viaţă în 1903.

[modifică] Opera

  • Die römischen Tribus in administrativen Beziehung (Districtele romane sub raport administrativ), 1844
  • Uber das römische Münzwesen (Despre sistemul monetar roman), 1850
  • Die unteritalischen Dialekte (Dialectele suditalice), 1850
  • Inscriptiones hegni Neapolitani Latinae (Inscripţiile napolitane), 1852
  • Die römische Geschichte (Istoria Romei), 1856 - 1885
  • Corpus inscriptiones Latinarum (Corpul inscripţiilor latine), începând din 1863
  • Das römische Staatsrecht(Dreptul public roman), 1871 - 1888
  • Das römische Strafrecht (Dreptul penal roman), 1899

[modifică] Referinţe critice

"Mommsen a fost primul care a îndrăznit să verifice istoria în lumina logicii faptelor şi să postuleze rezultatul obţinut datorită legilor inexorabile ale evoluţiei, chiar şi în cazurile în care tradiţia le prezenta confuz sau le pierduse complet din vedere. Pe scurt: opera lui Mommsen se situează în istoria gândirii istorice moderne, pe care o considerăm de câteva decenii drept istorism. În cadrul acestuia el n-a fost însă unul dintre cei mulţi, ci a făcut, în sensul propriu-zis al cuvântului, epocă, deoarece a ştiut să conceapă istoria Romei luând în consideraţie specificul ei, condiţiile ei caracteristice, ceea ce i-a asigurat un succes nemaicunoscut nici de predecesori nici de cei ce i-au urmat..." (Lother Wickert)

[modifică] Legături externe

Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Theodor Mommsen



Predecesor:
Sully Prudhomme
Premiul Nobel pentru literatură
1902
Succesor:
Bjørnstjerne Bjørnson


Static Wikipedia (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2007 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2006 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Static Wikipedia February 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu