Big Bang

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Calitatea informaţiilor sau a exprimării din acest articol trebuie îmbunătăţită.
Consultaţi manualul de stil şi îndrumarul, apoi daţi o mână de ajutor.
Acest articol a fost etichetat în luna septembrie 2005.

Cosmologie fizică

Vârsta Universului
Big Bang
Radiaţie cosmică de fond
Energie întunecată
Materie întunecată
Coordonate Robertson-Walker
Ecuaţiile Friedmann
Formarea şi evoluţia galaxiilor
Legea lui Hubble
Inflaţie
Structura la scară largă a Cosmosului
Modelul Lambda-CDM
Expansiunea metrică a spaţiului
Nucleosinteză
Universul observabil
Forma Universului
Cronologia Big Bangului
Cronologia cosmologiei
Destinul final al Universului
Univers

Subiecte legate

modifică

Teoria big bang se referă la o explozie de energie şi materie care a dus la existenţa universului. Această teorie încearcă să explice de ce universul se extinde şi de ce pare a a fi uniform în toate direcţiile (după cum susţine George Gamov). Edwin Hubble a descris universul ca fiind în continuă extindere, dând cosmologilor "temă pentru acasă". Ideea de la care pornesc este aceea că la începuturi, cu miliarde de ani în urmă, universul nu exista. A fost doar un punct, numit punct de singularitate, ceva fără dimensiune şi cu energie nedefinită. La momentul zero, acest punct a ieşit din starea lui de singularitate, nu se ştie de ce, şi s-a manifestat uriaşa energie printr-o inimaginabilă explozie, Big Bang-ul. În 1940 fizicianul ruso-american George Gamov şi asistenţii săi Ralph Alpher şi Robert Herman au lansat ideea de explozie incandescentă de materie şi energie la începuturile universului. Această teorie poartă numele de "big bang", dat de astronomul englez Fred Hoyle în 1950. Calculele cele mai recente arată că vârsta universului este de 10-15 miliarde de ani. Gamov şi studenţii săi au ajuns la concluzia ca unele elemente chimice din universul de azi provin din primele timpuri ale formării acestuia. Unele radiaţii, care se presupune ca datează din perioada big bang-ului şi încă mai circulă prin univers. S-a mai descoperit că cele mai uşoare elemente ca hidrogenul, deuteriul şi heliul au fost primele elemente în univers, iar celelalte elemente mai grele s-au format ulterior. Cercetatorii susţin că elementele mai grele decat heliul şi mai uşoare decât fierul s-au format în procesul nuclear în stele, iar cele mai grele elemente (mai grele decât fierul) s-au format în urma exploziilor supernovelor.