Ciocolată
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ciocolata este un produs alimentar obţinut dintr-un amestec de cacao, zahăr, uneori lapte şi arome.
Cuprins |
[modifică] Tipuri
[modifică] Ciocolata neagră
Ciocolata neagră numită şi ciocolată amăruie este un amestec de cacao şi unt de cacao cu zahar. Ea conţine minimum 34% cacao, proporţia depinzând de fabricant. Necesarul de zahăr depinde de amăreala varietăţii de cacao utilizată.
[modifică] Ciocolata cu lapte
Ciocolata cu lapte conţine între 20 şi 35% substanţă uscată de cacao (masă de cacao şi unt de cacao) şi peste 12% substanţă uscată de lapte. Prima ciocolată cu lapte este lansată de elveţianul Daniel Peter în 1875.
[modifică] Ciocolata albă
Ciocolata albă este ciocolata produsă din unt de cacao, zahăr, lapte, vanilie şi alte arome.
Nu conţine alte ingrediente pe bază de cacao şi de aceea are o culoare apropiată de alb.
[modifică] Istoria ciocolatei
Istoria ciocolatei începe cu doua mii de ani în urmă, când cultura arborelui de cacao era practicată în America de Sud.
Cristofor Columb (1502) a fost primul explorator care a luat contact cu boabele de cacao din Lumea Nouă. Aduse în Europa, acestea nu s-au bucurat de o prea mare atenţie, deoarece nimeni nu ştia la ce folosesc.
În 1519, conchistadorul Hernando Cortez a descoperit că Montezuma, conducătorul aztecilor, obişnuia să bea o băutură preparată din seminţe de cacao, numită "chocolatl". Montezuma obişnuia să bea aproape cincizeci de căni pe zi. El i-a servit lui Hernando Cortez această băutură regală, pe care acesta a găsit-o cam amară pentru gustul său.
Spaniolii au adăugat trestie de zahăr şi i-au îmbogăţit aroma cu ajutorul vaniliei şi scorţişoarei. În plus, au descoperit că băutura este mai gustoasă servită fierbinte.
Locuitorii Spaniei au început, treptat, să aprecieze miraculosul preparat, servit cu precădere de aristrocaţie. Ei nu au dezvaluit Europei secretul acestei băuturi timp de un secol. Călugării spanioli au fost cei care au făcut public modul de preparare a acestei băuturi ce a fost rapid apreciată la Curtea Regală din Franţa şi apoi din Marea Britanie.
Locul privilegiat al ciocolatei în civilizaţiile moderne se datoreşte aromei sale inimitabile, dar şi unei aureole magice transmise de-a lungul timpului. Într-adevar cacohuaquatl în limba incaşă înseamnă "cadoul grădinarului paradisului către primii oameni", adică a zeului Quetzalcoatl.
Fructele de cacao serveau ca monedă de schimb, iar amanda (pulpa de cacao) se folosea pentru prepararea băuturii zeilor, "tchocolaltl", ciocolata cu efecte stimulatorii pentru înlăturarea oboselii şi cu gust foarte plăcut. Arborele de cacao poate atinge 8 metri în 12 ani, înfloreşte în tot cursul anului, având aproape 100.000 flori în buchete, dar din care doar 0,2 % dau fructe.
În secolul XIX s-au produs două transformări importante în istoria ciocolatei. În 1847, o companie engleză a creat un proces tehnologic de solidifiere a ciocolatei, iar doi ani mai târziu, suedezul Daniel Peter s-a gândit să adauge un ingredient nou: laptele.
La scurt timp, o nouă invenţie a marcat istoria ciocolatei: temperatura de topire mai scazută decât cea a corpului uman. Aşadar, ciocolata se topeşte în gură şi la figurat, dar şi la propriu. Ciocolata neagră se topeşte la 34 - 35 grade Celsius, în timp ce pentru ciocolata cu lapte este nevoie de o temperatură mai scazută cu câteva grade. În prezent, ciocolata cu lapte este cel mai căutat sortiment, ciocolata neagră fiind apreciată doar de 5-10 % dintre consumatorii acestui produs.
[modifică] Conţinut
Ciocolata conţine peste 30 % grăsimi, 15 % proteine, restul fiind diverse arome, conservanţi, lapte şi alţi compuşi, praful de cacao fiind aproximativ 30 %. Lecitina, o fosfolipidă, este nelipsită căci uşurează alunecarea particulelor de cacao si micşorează vâscozitatea.
Cercetătorii au constatat că acest aliment contribuie doar în proporţie de 2% la asimilarea grăsimilor, cel mai mare aport avându-l grăsimile din carne, prăjeli etc.
Ciocolata nu e sănătoasă? Din contră... Conţine substanţe hrănitoare şi vitamine, cum ar fi zincul, fierul, magneziul. Mai mult, în ciocolată se găsesc antioxidanţi asemănători celor din vinul roşu, care previn atacul de cord. Ceea ce nu este sănătos în ciocolată este zahărul, care poate produce carii sau alte probleme de sănătate, în cazul unui consum exagerat. De asemenea, specialiştii nu recomandă consumul de ciocolată la câini, datorită teobrominei aflată în aceasta, care le poate da indigestii sau chiar îi poate otrăvi, dacă este administrată în cantităţi mari (100 - 150 mg/kg; ciocolata cu lapte conţine cam 44 mg de teobromină la 28 g, cea semidulce 150 mg/28 g, cea amară 390 mg/28 g).
Nu ciocolata este cauza durerilor de cap, spun specialiştii, ci stresul, foamea, schimbările hormonale, somnul insuficient. Iată ce au mai descoperit cercetătorii: ciocolata nu creeaza dependenţă datorită compoziţiei sale. Cele mai multe persoane simt nevoia sa o mănânce datorită senzaţiei plăcute când aceasta se topeşte în gură. În plus, ciocolata conţine phenylephylamine - acelaşi hormon care este pus in acţiune când te îndragosteşti. Aceasta este şi o explicaţie pentru faptul că multa vreme s-a crezut că ciocolata este un afrodisiac.
Prea multă cofeină? 60 de grame de ciocolată conţin cofeină cât o cană de cafea decofeinizată, spun tot specialiştii.
Principalii producători belgieni de ciocolată sunt Neuhaus, Leonidas, Galler, Godiva.