Grigore I cel Mare Dialogul
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Grigore I, cunoscut ca Grigore cel Mare [lat. Sanctus Gregorius Magnus] şi Grigore Dialogul (* ca. 540, Roma - † 12 martie 604, Roma), papă al Romei din 590 până în 604. Este unul din cei patru părinţi apuseni ai Bisericii, alături de Ambrozie, Augustin de Hipona şi Ieronim. Considerat unul din cei mai însemnaţi papi din istorie.
[modifică] Viaţa
Originar dintr-o familie patriciană romană. Tatăl său, Gordian, a fost senator. Tânărul Grigore a îmbrăţişat iniţial cariera politică, devenind prefect al Romei ("praefectus urbi"). În anul 575 s-a decis totuşi pentru viaţa monastică, transformând vila părintească de pe Muntele Celio în mănăstire benedictină.
[modifică] Opera
Autor al scrierii în patru volume intitulate "Dialogi" ("Dialogurile"), motiv pentru care creştinătatea răsăriteană îl cinsteşte sub numlele de "Grigorie Dialogul".
A compus "Liturghia darurilor înaintesfinţite", care se celebrează în bisericile creştine răsăritene în timpul Postului Mare. Cunoscută sub numele de "Liturghia Sf. Grigorie Dialogul", este una din cele trei liturghii săvârşite în Bisericile Ortodoxe, alături de cea a lui Ioan Gură de Aur şi cea a lui Vasile cel Mare.
A mai scris "Cartea regulii pastorale", adresată preoţilor, şi în care vorbeşte despre cumpătarea în asceză.
[modifică] Sărbători
- în calendarul latin: 3 septembrie (ziua în care a fost hirotonit întru episcop, în anul 590) şi 12 martie (ziua morţii)
- în calendarul bizantin: 12 martie
- în calendarul lutheran: 12 martie
- în calendarul anglican: 3 septembrie
