Kilimanjaro
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|
|
|---|---|
 |
|
| Forma de relief: | Munte |
| Tipul: | Vulcan stratificat |
| Aşezare: | Africa de Est |
| Stat: | Tanzania |
| Poziţie geografică : | Coordonate: 3° 04′ S, 37° 21′ O3° 04′ S, 37° 21′ O |
| Situare geologică: | Marginea Groapei africane de est |
| Cel mai înalt vârf: | Kibo; 5.895 m. |
| Lungime / lăţime (max.) : | 80 km / 60 km |
| Prima escaladare: | 6 octombrie 1889 Dr. Hans Meyer şi Ludwig Purtscheller |
| Ruta cea mai uşoară: | Marangu |
| Caracteristica 1: | Este cel mai înalt vârf din Africa (Kibo) |
| Caracteristica 2: | Sub protecţie (UNESCO - 1987) |
Masivul Kilimanjaro (Kilima Njaro = „Muntele alb“ respectiv „Muntele cu zăpadă“) nume utilizat: Kilimandscharo, Kilimanjaro respectiv Mount Kilimanjaro (din 1902 până în 1918 numit Kaiser-Wilhelm-Spitze), este un munte situat în nord-estul Tanzaniei. Include vârful Uhuru Peak de 5.895 m, cel mai înalt vârf din Africa. În anul 1987 a fost declarat monument al naturii sub protecţia UNESCO.
Geografie
Aşezarea geografică a masivului Kilimanjaro la 340 km sud de ecuator, la graniţa dintre Tanzania şi Kenia, fiind situat în nord-vest pe teritoriul Tanzaniei , la ca. 500 km de Daressalam, 200 km de Nairobi şi 560 km de lacul Victoria. Un platou înalt cu altitudinea între 750 şi 1000 m înconjoară masivul muntos, înspre est sunt munţii Pare (2.463 m) spre vest podişul Tanzaniei, la sud stepa masailor iar la ca. 70 de km se înalţă Mount Meru 4.562,13 m. In masivul Kilimanjaro se află cel mai înalt munte al Africii, Kibo (Uhuru Peak; 5891.76 m m. Muntela pe locul doi ca înălţime Batian, se află la o distanţă de 325 km în Mount-Kenya-Massiv, urmat de Margherita Peak, situat la nord-vest de Kilimanjaro la 898 km depărtare in munţii Ruwenzori.
Parcul naţional Kilimanjaro
Înfiinţat în anul 1973 şi deschis în anul 1977 cuprinde pe teritoriul său Masivul Kilimanjaro şi păduri ecuatoriale, muntele Kibo, Mawenzi şi Shira. Scopul parcului naţional care are o suprafaţă de 756 km² este de a proteja muntele, flora şi fauna din regiune. Între Masivul Kilimanjaro şi Lacul Victoria, însă mai apropiat de lac se află parcul naţional Serengeti având pe teritoriul său Ngorongoro-Krater şi cu o floră şi faună deosebit de bogată.
Peisaje
Cu toate că masivul muntos se află situat într-o regiune tropicală fierbinte, una din cele mai calde regiuni de pe glob, pe vârful lui este zăpadă, gheţar existând numai pe muntele Kibo, aceste zone îngheţate însă obsevate prin imagini de pe sateliţi, se micşorează continu. Motivul este clima uscată săracă în precipitaţii.
Geologie
Masivul muntos este de origine vulcanică, muntele fiind situat la limita plăcii tectonice africane şi a plăcii Somaliei (placa de est) care prin ciocnirea lor în urmă cu milioane de ani au format Groapa africană de est (horst) care după calculele geologice va deveni un nou ocean. La marginea acestei gropi urcă magma din adâncime creând munţi şi vulcane, Kilimajaro fiind în această zonă Eastern Rift în partea estică a acestei gropi. Masivul Kilimajaro în urmă cu 2-3 milioane de ani era încă un vulcan activ. Se presupune că o erupţie puternică ar fi avut loc în urmă ce 300 000 de ani. Ultima erupţie a lui Kibo fiind în anul 1700, în prezent muntele are o activitate vulcanică redusă manifestată prin prezenţa fumarolelor.
Istoric
Descoperire
Învăţatul grec Ptolemeu menţionează în anul 100, un munte înalt din Africa acoperit cu zăpadă. Cu 1000 de ani mai târziu este din nou amintit muntele de navigatori chinezi. Dintre europeni primul care aminteşte Masivul Kilimajaro la data de 11 mai 1848 a fost un misionar german Johannes Rebmann, el nefiind crezut de contemporanii săi. În perioada 1885 - 1918 a fost colonie germană, fiind cel mai înalt munte din Germania.
Escaladare
În anii 1861, 1862 eşuează încercările lui Karl Klaus von der Decken de a urca muntele, la fel eşuează şi unii misionari. Primului care-i reuşeşte urcarea pe munte a fost geograful şi cercetătorul din Leipzig Hans Meyer împreună cu austriacul Ludwig Purtscheller, la data de 6 octombrie 1889.
Râuri
Râurile mai importante, care se formează ulterior prin unirea pâraielor sunt: Pangani şi Galana.
Flora
Români pe Kilimanjaro
Primul român care a escaladat Kilimanjaro a fost alpinistul David Neacşu la începutul anilor 90, membru al primei expediţii româneşti spre vulcan. În 1998 s-a realizat primul documentar românesc despre ascensiunea pe Kilimanjaro şi pe muntele Kenya. În august 2001 dintr-o altă expediţie spre cel mai înalt vârf al Africii a făcut parte şi Andreea Marin.
