Limba poloneză

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Limba poloneză (sau polonă, język polski) aparţine ramurii vestice a limbilor slave, împreună cu limba sorbă şi cu alte limbi lehitice precum ceha sau slovaca. Are câteva dialecte care corespund în pricipal vechilor diviziuni tribale; cele mai importante dintre acestea ca număr de vorbitori sunt polona mare (vorbită în nord-vest), polona mică (vorbită în sud-est), dialectul mazurian şi dialectul silezian. Dialectul mazurian are câteva similarităţi cu limba kaşubiană, ai cărei vorbitori (între 100.000 şi 200.000) locuiesc la vest de Gdańsk în apropierea Mării Baltice.

În rest, poloneza a fost influenţată de contactul cu alte limbi. În Voievodatul Poloniei Mari şi în special în Silezia, dialectul regional de neimitat este un amestec între poloneză şi elemente de germană. Din 1945, ca urmare a educaţiei şi a migraţiei în masă, poloneza a devenit mult mai omogenă, chiar dacă dialectele regionale persistă. În teritoriile nordice şi vestice, repopulate în principal de către polonezi din URSS, populaţia mai veche a ajuns să vorbească o limbă caracteristică vechiilor provincii estice.

Un număr redus de oameni mai vorbesc bielorusa, ucraineana şi germana, cât şi diverse variante ale limbilor ţigăneşti.

Multe litere ale alfabetului polonez conţin accente, putând fi reprezentate prin setul de caractere ISO 8859-2:

a, ą, b, c, ć, d, e, ę, f, g, h, i, j, k, l, ł, m, n, ń, o, ó, p, q, r, s, ś, t, u, v, w, x, y, z, ź, ż,
A, Ą, B, C, Ć, D, E, Ę, F, G, H, I, J, K, L, Ł, M, N, Ń, O, Ó, P, Q, R, S, Ś, T, U, V, W, X, Y, Z, Ź, Ż

Literele q, v şi x sunt folosite doar în cuvintele străine.

Poloneza este des numită ca fiind una dintre cele mai dificile limbi pentru elevii a căror limbă nu este maternă. Are sistemul de genuri format din patru genuri: neutru, feminin şi două masculine (animat sau inanimat). Există 7 cazuri şi două numere.

Substantivele, adjectivele şi verbele sunt declinate, iar declinarea substantivului este neregulată. Verbele sunt ori perfecte ori imperfecte.

Verbele vin des în perechi, unul dintre ele imperfect iar celălalt perfect (de obicei verb imperfect cu prefix), dar există multe verbe perfecte cu prefixe diferite pentru un singur cuvânt imperfect.

Timpurile sunt:

construcţie	(pentru verbe perfecte)	(pentru verbe imperfecte)	exemplu de imperfect	exemplu de perfect
verb+ić	infinitiv	infinitiv	robić	zrobić
verb+sufix	viitor simplu	prezent	robicie	zrobicie
participiul trecut+sufix	perfectul compus	imperfectul	robiliście	zrobiliście
(acest sufix poate fi exclus)			coście robili	coście zrobili