Marea Marmara
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Marea Marmara (Turcă: Marmara Denizi, Greacă: Θάλασσα του Μαρμαρά sau Προποντίς) cunoscută şi sub numele de Marea Marmora este o mare interioară care leagă Marea Neagră de Marea Egee, separând astfel partea din Asia a Turciei de partea din Europa. Vechiul nume grecesc al mării era Propontis (Προποντίς, -ίδος < pro 'înainte' + pontos 'Marea Neagră'). Strâmtoarea Bosfor o leagă de Marea Neagră, iar Strâmtoarea Dardanele de cea Egee. Strâmtoarea Bosfor separă totodată Istanbulul în partea sa asiatică şi cea europeană. Marmara are o suprafaţă de 11,350 km², din care 182 km² sunt insule, iar coastele sale au un perimetru de circa 1.000 km.
Salinitatea medie a apei este de 2,2%, puţin mai mare decât cea a Mării Negre, dar numai două treimi din cea a oceanelor. Pe fund salinitatea apei este mult mai ridicată (app. 38%) apropiindu-se de cea a Mării Mediterane. Această apă cu salinitatea ridicată nu se ridică însă la suprafaţă. Apa venită din râurile Granicus, Susurluk, Biga şi Gonen reduce, de asemenea, salinitatea mării. Marea majoritate a râurilor care se varsă sunt din Anatolia. Se poate face baie în mare din iunie pânâ în septembrie.
Există două grupuri importante de insule cunoscute sub numele de Insulele Prinţilor şi Insulele Marmare. Ultimele sunt cunoscute pentru zăcăminte de marmură şi au dat, de altfel, numele mării (din grecescul marmaros, marmură). O insulă cunoscută este Imrali, unde este întemniţat Abdullah Öcalan.
În timpul unei furtuni din 29 decembrie 1999, petrolierul rus Volgoneft s-a rupt în două în Marea Marmara, şi peste 1500 de tone de petrol s-au scurs in mare.
[modifică] Insule din Marea Marmara
- Avsa
- Paşalimanı în vechiul Aloni
- Insula Prinţilor (sau Insula Demonilor), în turcă Adalar.
- İmralı
- Kalolimui
- Kulali
- Insula Marmara, (în turcă Marmara adası, în greacă Prokonnesos)
- Türkeli adası
