Metafizică
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Metafizica este un domeniu al filozofiei a cărui obiect de studiu îl constituie explicarea naturii lumii. Este studiul fiinţei şi fiinţării, deci al realităţii.[1]
Metafizica adresează gândirii întrebări de tipul, "Care este natura realităţii?", "Există Dumnezeu?" sau "Care este locul omului în Univers?"
O ramură esenţială a metafizicii este ontologia, investigarea categoriilor de lucruri care există în lume şi a relaţiilor dintre acestea. Metafizicianul încearcă să clarifice noţiunile prin care oameni înţeleg lumea, incluzând existenţa, noţiunea de obiect, proprietatea, spaţiul, timpul, cauzalitatea, interconexiunile şi posibilitatea.
Mult mai recent, termenul metafizică a fost asociat pentru a caracteriza subiecte care sunt "deasupra" sau "în afara" acestei lumi fizice, neavând o conotaţie ontologică academică. Termenul "metafizică" folosit într-un sens peiorativ, având denominarea de senzaţional, supranatural, asociat cu alte pseudoştiinţe cum ar fi spiritismul, "citirea" în cristale, rune sau tarot, prezicerea viitorului, ocultismul, etc. nu este recunoscut de filozofia academică, aidoma sus-numitelor pseudoştiinţe care nu au nimic de-a face cu metafizica.
[modifică] Istoricul noţiunii
Noţiune complexă şi destul de disputată în însăşi esenţa sa, cuvântul Metafizică, folosit ca titlu, a fost probabil prima dată menţionat explicit de către editorul postum al operelor lui Aristotel, Andronicus din Rhodos.
Cuvântul meta - fizică însuşi este compus. Meta (după) + physika (cele fizice) (Meta ta physika) însemnând în accepţiunea lui Andronicus din Rhodos, după operele antume (originale sau iniţiale) ale marelui gânditor grec, Aristotel.
În accepţiunea sa mult mai aproape de noi în timp (să zicem Fred Sommers şi Bertrand Russell), metafizica este un domeniu al filozofiei ce conţine atât ontologia cât şi cosmologia. Ba mai mult, conform lui C. I. Lewis metafizica ar cuprinde ontologia şi epistemologia, "ca discipline filozofice ... preocupate de natura realului doar atât cât această problemă este specifică metodei reflexive."
În sensul său ontologic (în secolul XX), conceptul de metafizică semnifică ceea ce este dincolo de fizică, de fizicalitatea lumii înconjurătoare şi, deci, dincolo de real sau de experimental.
[modifică] Referinţe
- Aristotel, Metafizica
- Andronicus din Rhodos
- Dadaism
- Salvador Dalí
- Martin Heidegger
- Georg Wilhelm Friedrich Hegel
- Nae Ionescu
- Constantin Noica
- Constantin Rădulescu-Motru
- Suprarealism
- Ludwig Wittgenstein
[modifică] Alte legături
- Giorgio De Chirico
- Miguel de Unamuno
- Alexandru Dragomir
- Mircea Eliade
- Immanuel Kant
- Friedrich Nietzsche
- Ion Petrovici
- Nichita Stănescu şi Antimetafizică
- Baruch Spinoza
General: Filozofie | Portal:Filozofie | WikiProject! | Filozofie orientală | Filozofie occidentală | Istoria filozofiei: Occidentală - Antică - Medievală - Modernă |
Liste: Domenii de bază | Listă cu toate domeniile | Filozofi | Filozofii | "Isme" filozofice | Liste filozofice | Curente filozofice |
Ramuri: Estetică | Etică | Epistemologie | Logică | Metafizică | Filozofia Educaţiei, Istoriei, Limbajului, Literaturii, Dreptului, Matematicii, Minţii, Filozofiei, Fizicii, Politicii, Psihologiei, Religiei, Ştiinţei, Filozofie socială, Ştiinţelor sociale |
Şcoli: Agnosticism | Ateism | Constructivism | Deconstructivism | Deontologie | Determinism | Dialectică | Dualism | Empirism | Existenţialism |Extropism | Fenomenologie | Filozofie analitică | Filozofie continentală | Filozofie presocratică |Hegelianism | Hermeneutică | Idealism | Teoria critică | Materialism | Materialism dialectic | Monism | Neoplatonism |Nihilism | Pozitivism logic | Postmodernism | Poststructuralism | Pragmatism | Raţionalism | Relativism | Scepticism | Scolasticism |Sofism | Stoicism | Structuralism | Teism | Teoria integrală | Transumanism | Umanism | Utilitarism |
Referinţe pe web: Bibliografie | Introducere | Enciclopedia filozofiei | Dicţionar de termeni şi nume filozofice | Enciclopedia filozofiei a Universităţii Stanford | Ghid filozofic |