Slovenia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Republika Slovenija


în detaliu	mai mare

Deviză naţională: Nu are

Limbă oficială

Slovena¹

Capitală

Ljubljana
46.03°N, 14.30°E

Oraş principal

Ljubljana

Preşedinte

Janez Drnovšek

Prim-ministru

Janez Janša

Sistem politic

Republică

Suprafaţă
- Total
- % apă

Locul 150
20.273 km²
0,6%

Populaţie
- Total
- Densitate

Locul 145
2.011.473
99,22/km²

Independenţă

25 iunie 1991

PIB
- Total
- PIB/cap de loc.

Locul 81
$36,82 miliarde
$19,000

Monedă

Tolar (SIT)³

Fus orar

UTC+1/+2

Imn naţional

Zdravljica

Domeniu Internet

.si, .eu²

Prefix telefonic

386

¹Maghiara şi Italiana sunt co-oficiale în nişte municipii sau comunităţi cu minoritate significantă.
²Codul .eu aparţine Uniunii Europene, din care Slovenia face parte
³Euro începând cu 1 ianuarie 2007

Slovenia (Slovenija în limba slovenă) este o ţară în Europa Centrală care se învecinează cu Croaţia, Ungaria, Austria şi Italia. Are ieşire şi la Marea Adriatică. Capitala este la Ljubljana.

Este membră a Uniunii Europene din 2004.

Cuprins

1 Istorie
2 Politică
3 Regiuni
- 3.1 Regiuni istorice
- 3.2 Regiuni administrative
4 Geografie
5 Economie

[modifică] Istorie

Pentru detalii, vedeţi articolul istoria Slovenieivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Se crede că triburile slave, strămoşii slovenilor de astăzi, s-au aşezat în zonă în secolul al 6-lea. Ducatul slav al Carantaniei, primul stat proto-sloven şi primul stat slav stabil, s-a format în secolul al 7-lea. În 745, Carantania şi-a pierdut independenţa în faţa Imperiului franc. Numeroşi slavi s-au convertit la creştinism.

Manuscrisele Freising, cele mai vechi documente scrise într-un dialect sloven şi primele documente slave în alfabetul latin datează din jurul anului 1000. În timpul secolului al 14-lea, cele mai multe dintre regiunile Sloveniei au fost ocupate de Habsburgi, devenind apoi o parte a Imperiului austro-ungar.

În 1848 a apărut un puternic program pentru o Slovenie unită, o dată cu mişcarea "Primăvara popoarelor" în Austria.

După prăbuşirea Austro-Ungariei în 1918, slovenii au format Regatul sârbilor, croaţilor şi slovenilor, denumit ulterior (1929) Regatul Iugoslavia. După refacerea Iugoslavia la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, Slovenia a devenit o parte a Republicii Socialiste Federale Iugoslavia, declarată oficial pe 29 noiembrie 1945. Slovenia modernă s-a format la 25 iunie 1991 după obţinerea independenţei faţă de Iugoslavia. Slovenia s-a alăturat NATO pe 29 martie 2004 şi Uniunii europene pe 1 mai 2004.

[modifică] Politică

Pentru detalii, vedeţi articolul Politica Slovenieivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Preşedintele sloven este ales prin vot universal pentru un mandat de 5 ani.

Parlamentul Sloven este bicameral. Adunarea Naţională, Državni zbor, este alcătuită din 90 de scaune dintre care două sunt rezervate reprezentanţilor minorităţii maghiare şi a celei italiene. Consiliul Naţional, Državni svet, este alcătuit din 40 de scaune şi reprezintă interesele economice, sociale şi profesionale de la nivel local. Alegerile parlamentare se ţin la fiecare patru ani.

[modifică] Regiuni

[modifică] Regiuni istorice

Potrivit Enciclopediei Sloveniei, regiunile istorice urmează liniile diviziunilor prevăzute pentru Slovenia în cadrul imperiului Habsburgic (Carniola, Carintia, Stiria, şi Litoralul). Subdiviziunie ale acestora sunt:

Carniola Superioară (Gorenjska)
Stiria (Štajerska))
Prekmurje
Carintia (Koroška)
Carniola Interioară (Notranjska)
Carniola Inferioară (Dolenjska)
Goriška
Istria Slovenă (Slovenska Istra)

Ultimele două alcătuiesc Regiunea Litoral (Primorska). Carniola Albă (Bela krajina), parte a Carniolei Inferioare, este considerată de cele mai multe ori ca o regiune de sine stătătoare. În aceeaşi situaţie se află Zasavje, parte a Carniolei Superioare, a Carniolei Inferioare şi a Stiriei.

[modifică] Regiuni administrative

Pentru detalii, vedeţi articolul organizarea administrativă a Slovenieivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

[modifică] Geografie

Pentru detalii, vedeţi articolul geografia Slovenieivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Harta Sloveniei

Mai multe regiuni geografice europene se întâlnesc în Slovenia: Alpii Dinarici, Câmpia Panoniei şi Marea mediterană. Cel mai înalt punct este Triglav (2.864 m); altitudinea medie este de 557 de metri. Aproximativ jumătate din suprafaţa ţării (10.124 km²) este împădurită; astfel Slovenia este a treia cea mai împădurită ţară din Europa după Finlanda şi Suedia.

Climatul este submediteranean pe coastă, alpin în munţi şi continental cu veri calde şi ierni reci pe platouri şi în văile estice. Temperatura medie este de -2°C în ianuarie şi de 21°C în luna iulie. Nivelul mediu de precipitaţii este de 1.000 milimetrii la ţărm, până la 3.500 milimetrii în Alpi, 800 milimetrii în sud-est şi 1.400 milimetrii în zona centrală.

[modifică] Economie

Pentru detalii, vedeţi articolul economia Slovenieivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Slovenia este o ţară dezvoltată cu o economie cu venit ridicat. Ţara are cel mai ridicat PIB pe cap de locuitor dintre fostele state comuniste din Europa - US$21.567 în 2005, fiind mai prosper decât cel al Greciei sau al Portugaliei. Slovenia are o rată destul de ridicată de inflaţie (3,6% în 2004) dar acum este comparabilă cu media Uniunii Europene, organizaţie în care Slovenia este membră din 2004. Economia ţării a crescut în 2004 cu 4,6%, după o creştere mai încetă în 2003, de doar 2,5%. Deşi ţara are o economie stabilă şi prosperă, mai există diverse reforme de făcut care dacă nu vor fi implementată în curând riscă să pună sub semn de întrebare susţinerea economiei slovene în viitor. După anul 2000, diverse companii din sector bancar, de comunicaţii şi de utilităţi publice au fost privatizate. Restricţii pe investiţii străine sunt abolite încet-încet.