Vid
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
În fizică, vidul este absenţa materiei într-un anumit spaţiu. Vidul perfect este o idealizare, în realitate orice spaţiu conţine o cantitate de materie. Cea mai bună aproximare a vidului perfect este spaţiul interstelar, în care cantitatea de materie prezentă este extrem de mică.
Fizicienii folosesc denumirea de vid parţial pentru a descrie situaţiile reale în care dintr-o anumită incintă gazul a fost extras într-o măsură considerabilă. Inginerii folosesc denumirea de vid pentru orice situaţie în care presiunea dintr-o incintă este mai mică decît presiunea atmosferică.
[modifică] Exemple
- Presiunea atmosferică: 101,3 kPa (760 Torr)
- Aspirator casnic: cca 80 kPa (600 Torr)
- Pompă de vid mecanică: 100 Pa - 100 μPa (1 Torr - 10−6 Torr)
- Spaţiul extra-atmosferic din jurul Pămîntului: cca 100 μPa (10−6 Torr)
- Pompă criogenică: 100 nPa - 1 nPa (10−9 Torr - 10−11 Torr)
- Pe suprafaţa Lunii: cca 1 nPa (10−11 Torr)
- Spaţiul interstelar: cca 1 fPa (10−17 Torr)
 |
Acest articol din domeniul fizicii este un ciot. Puteţi ajuta Wikipedia prin dezvoltarea lui. |
