Île-de-France
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|
---|---|
Informaţii | |
Ţară: | Franţa |
Capitală: | Paris |
Suprafaţă: | 12.001 km² |
Populaţie: •În 2005: •Densitate: |
Locul 1 11.326.000 loc. 946 loc/km² |
Preşedintele consiliului regional |
Jean-Paul Huchon |
' | |
Web: | http://www.iledefrance.fr/ |
Departamente: | Essonne Hauts-de-Seine Paris Seine-Saint-Denis Seine-et-Marne Val-de-Marne Val-d'Oise Yvelines |
Hartă | |
Nota: Suprafaţa totală exclude lacurile, iazurile şi gheţarii cu o suprafaţă mai mare de 1 km² cât şi estuarele râurilor. |
Île-de-France este una dintre cele 26 regiuni ale Franţei. Capitala regiunii este oraşul Paris iar regiunea cuprinde 8 departamente ce reprezintă în mare regiunea metropolitană a capitalei Franţei. A fost creată în 1976 când a înlocuit Districtul Regiunii Pariziene, creeat în 1961.
Île-de-France este cea mai populată regiunea a Franţei, având mai mulţi locuitori decât alte ţări europene is ca Belgia, Grecia sau Suedia. Este a treia entitate subnaţională din Uniunea Europeană din punct de vedere al populaţiei după Renania de Nord-Westfalia şi Bavaria din Germania.
[modifică] Istoric
Regiunea este puternic populată încă de pe vremea Imperiului Roman când exista oraşul galez şi ulterior roman Lutetia. În Evul Mediu, regele franc Clovis I şi-a stabilit capitala în oraş şi Parisul a crescut treptat devenind unul dintre cele mai importante oraşe din lume. Odată cu dezvoltarea oraşului, regiunea din jurul său a fost constituită într-un domeniu regal cunoscut sub denumirea de Provincia Île de France.
După Revoluţia Franceză din 1789, provincia a fost desfiinţată şi au fost organizate trei departamente. După cel de-al doilea război mondial o entitate superioară departamentelor a fost organizată sub numele de Districtul Regiunii Paris transformată ulterior în Districtul Regiunii Pariziene ai cărei membrii erau jumătate numiţi de guvernul francez, iar jumătate numiţi de departamentele constituente. În 1976 Departamentul a fost reorganizat ca o regiune cu un consiliu regional în care 70% din membrii erau reprezentanţii departamentelor, dar consiliul avea putere executivă limitată. Tot atunci, a fost schimbat şi numele regiunii, revigorându-se vechiul nume al provinciei regale. În 1982 odată cu celelalte regiuni, Île de France a fost transformatăîn colectivitate teritorială cu o ptere executivă extinsă şi condusă de un consiliu ales în mod direct.
[modifică] Geografia
Relieful este relativ plat, marcat de râul Sena, cu o altitudine medie de 33 m, variind între 217 m maxim şi 11 m minim. În ciuda puternicei urbanizări, 45% din suprafaţă este folosită pentru agricultură iar 23% din surafaţă este ocupată de păduri.
[modifică] Economia
Se poate considera faptul că regiunea este unul din tre motoarele economiei mondiale. Cu un PIB de peste 427,2 miliarde de Euro în 2003 s-a clasat deasupra unor ţări importante ca Brazilia sau Rusia. Dacă ar fi fost o ţară separată s-ar fi clasat pe locul 15 în clasamentul Băncii Mondiale din acel an. Cu toate că din punct de vedere al populaţiei este doar a 20-a metropolă a lumii, din punct de vedere al PIB-ului este a 5-a după Tokyo, New York, Los Angeles şi Osaka-Kobe-Kyoto, la egalitate cu Londra.
Cu toate că a suferit o puternică deindustrializare, regiunea rămâne totuşi cea mai importantă regiune industrială a Franţei cu peste 650.000 angajaţi. De asemenea, un mare număre de companii şi corporaţii franceze şi internaţionale îşi au sedul în regiune. Nu este de ignorat nici turismul, Paris-ul fiind cel mai vizitat oraş din lume, în turism fiind angrenaţă aproape 4% din populaţie.
|
|||
Franţa Metropolitană : Alsacia | Aquitania | Auvergne | Bretania | Burgogne | Centru | Champagne-Ardenne | Corsica | Franche-Comté | Île-de-France | Languedoc-Roussillon | Limousin | Lorena | Midi-Pirinei | Nord-Pas de Calais | Normandia de Jos | Normandia de Sus | Pays de la Loire | Picardia | Poitou-Charentes | Provence-Alpi-Coasta de Azur | Ron-Alpi |
|||
Regiuni ultramarine : Guadelupa | Guiana Franceză | Martinica | Réunion |