Alfabetul arab
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Alfabetul arab are caracteristici similare cu alfabetul ebraic, deci este un abjad. Aceasta se referă la faptul că vocalele scurte nu sunt transcrise în majoritatea cărţilor sau publicaţiilor, vocalele trebuie să fie deduse din context. Această situaţie îşi găseşte rădăcinile în faptul că limbile semitice accentuează consoanele şi vocalele lungi, care se transcriu.
Scrierea arabă este o scriere legată şi cursivă, mai mult decât o sucesiune de caractere individuale. Pe lângă alte consecinţe, aceaste implică modificarea formei literei, în funcţie de context. Consoanele duble se indică cu un tashdee, (un simbol asemănător lui 'w') pe litera în cauză.
Coranul este scris în alfabetul arab. Există multe limbi care folosesc acest alfabet, printre care urdu, persană şi chiar turcă până la reformele lui Kemal Atatürk.
Caligrafia arabă este considerată o artă cu drepturi depine. De vreme ce islamul sunnit interzice reprezentarea fiinţelor vii, moscheile sunt decorate cu versete din Coran, scrise delicat. Un exemplu este palatul Alhambra de Granada.
SATTS (Standard Arabic Technical Transliteration System - Sistem de transliterare tehnică a arabei standard) este un standard pe care îl foloseşte armata Statelor Unite pentru a transcrie alfabetul arab cu litere din alfabetul latin.
Cuprins |
[modifică] Alfabetul arab în Unicode
ا ب ة ت ث ج ح خ د ذ ر ز س ش ص ض ط ظ ع غ ف ق ك ل م ن ه
و ى ي
[modifică] Numerale arabe
Există două tipuri de numerale în scrierea arabă; numerale arabe standard şi numerale arabe orientale, folosite în scrierea arabă din Iran, Pakistan şi India.
ăâ
|
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
[modifică] Ligaturi
ﷺ (Sall-allahu alayhi wasallam) - ﷲ (Allah)
