Cantonul Fribourg
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Capitală | Fribourg |
Suprafaţă | 1 671 km² (Pe locul 12) |
Populaţie | 239 100 |
Densitatea populaţiei | 143 |
Din anul | 1481 |
Abreviere | FR |
limbi | franceză, germană |
Sit web | www.fr.ch |
Cantonul Fribourg este un canton al Elveţiei. Se află în vestul ţării. Capitala cantonului este la Fribourg. Numele Fribourg este francez, iar numele Freiburg este cel german, atât pentru oraş, cât şi pentru canton.
Cuprins |
[modifică] Istoria
Pe malurile Lacurilor Neuchâtel şi Morat s-au descoperit importante urme de aşezări preistorice.
Cantonul Fribourg s-a alăturat Confederaţiei elveţiene în 1481. E alcătuit din teritorii achiziţionate de capitala Fribourg. Întinderea sa actuală datează din 1803 când Murten (Morat) a fost achiziţionat. Cantonul Fribourg s-a alăturat ligii sparatiste a cantonaleor catolice în 1846 (Sonderbund). În anul următor, trupele sale s-au predat armatei federale.
[modifică] Geografia
Cantonul Fribourg se află în estul Elveţiei. Se mărgineşte la vest cu Lacul Neuchâtel. La vest şi la sud se află cantonul Vaud. La est de Fribourg se află cantonul Berna. Are mai multe enclave în cantonul Vaud. Suprafaţa sa, incluzând micile enclave, este de 1 671 km².
Cantonul se află pe Platoul Elveţian la o altitudine ridicată. Spre vest, pământul este plat, însă către sud-est, acesta se ridică spre o regiune deluroasă. Această regiune este denumită de obicei pre-Alpi. Cea mai înaltă altitudine din canton este la Vanil Noir cu 2 389 m.
Râul Saane/Sarine curge de la sud la nord prin canton. Împreună cu afluenţii săi, drenează aproape întreg cantonul. Mai apoi, râul se varsă în râul Aare. Râul Broye drenează vestul cantonului, şi curge spre nord-est în Lacul Morat (Murtensee). Sud-vestul cantonului aparţine bazinului hidrografic al râului Veveyse care se varsă în Lacul Geneva (Le Léman).
[modifică] Economia
Agricultura este foarte importantă în cantonul Fribourg. Principalele activităţi agricole sunt creşterea vitelor şi procesarea lcatatelor. Fabricarea brânzei este o industrie dezvoltată, în special în districtul La Gruyère, unde se fabrică brânza cu acelaşi nume. Printre celelalte produse agricole se numără tutunul, fructele şi cerealele. Agricultura este predominantă în nordul cantonului, unde se află şi cele mai fertile soluri.
Există o industrie uşoară, concentrată în jurul capitalei Fribourg. Alte centre ale industriei uşoare sunt la Bulle, Villars-sur-Glâne, Düdingen (Guin), Murten (Morat) şi Estavayer-le-Lac. Aceste cinci centre au de asemenea un mare număr de firme de dimensiuni mici şi mijlocii, multe în sectorul serviciilor. Activitatea forestieră este de asemeenea importantă, mai ales în districtul La Gruyère (Greyerz).
În districtul La Sarine se află uzinele de producere a energiei electrice, pentru uz intern sau export. Zonele montane sunt atractive printre turişti întreg anul. Regiunea lacurilor este frecventată în special vara şi toamna.
[modifică] Transporturile
Cantonul Fribourg este bine legat de alte zone din Elveţia cu autostrăzi A1, A12 şi legături de cale ferată rapidă. Principala cale ferată dintre Geneva şi Lausanne în sud-vest către Berna şi Zürich leagă Fribourg de alte centre din ţară.
[modifică] Demografia
Cantonul este predominant romană-catolic, aici aflându-se mai multe mănăstiri şi aşezăminte religioase. Fribourg este situat la frontiera lingvistică a Elveţiei. Două treimi din populaţi vorbesc franceza şi o treime dialecte alemane de limbă germană. Zonele francofone se află în vestul cantonului, iar cele germanofone în est. Există de aemenea mai multe oraşe bilingve. În 2002, cantonul avea o populaţie de 239 100 locuitori.
[modifică] Vezi şi
- Fribourg - Capitala cantonului
- limba germană
- limba franceză
- limba franco-provençală
[modifică] Legături externe
- Statistici oficiale
- Situl oficial (franceză & germană)
- Istoria cantonului Fribourg (franceză)
Cele 26 cantoane şi semi-cantoane (state federale) ale Elveţiei |
Appenzell Extern - Appenzell Intern - Argovia - Basel-Oraş - Basel-Provincie - Berna - Fribourg - Geneva - Glarus - Graubünden - Jura - Lucerna - Neuchâtel - Sfântul Gall - Schaffhausen - Schwyz - Solothurn - Ticino - Turgovia - Obwald - Nidwald - Uri - Valais - Vaud - Zug - Zürich
Vezi şi : Geografie - Ţări ale lumii - Europa