Cantonul Schaffhausen
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
 |
|
 |
|
| Capitală | Schaffhausen |
| Suprafaţă | 298 km² (Pe locul 20) |
| Populaţie | 73 400 |
| Densitatea populaţiei | 246 |
| Din anul | 1501 |
| Abreviere | SH |
| limbi | germană |
| Sit web | www.sh.ch |
 |
|
Cantonul 
Schaffhausen este unul dintre cantoanele Elveţiei. Principalul oraş şi capitala cantonului este Schaffhausen.
Cuprins |
[modifică] Geografie
Cantonul Schaffhausen este cel mai nordic canton al ţării, aflat la nord de Zürich şi la vest de Lacul Konstanz, cu o suprafaţă de 298 km², în general pământ fertil pentru agricultură.
Cantonul este aproape în întregime înconjurat de Germania, care se află la nord, est şi vest de el. Este împărţit în trei părţi: cea mai mare conţine capitala Schaffhausen. Districtele mai mici Rüdlingen-Buchberg se află în sud-vestul său, la nord de Stein am Rhein, iar a treia parte conţine Ramsen către est. Mai mult, exclava germană a oraşului Büsingen am Hochrhein este o enclavă a cantonului.
Cea mai mare parte a cantonului se află pe un platou dominat de Hoher Randen. Vârful acestui munte se află la 912m, iar pantele sale sunt puţin abrupte către sud, spre valea Rinului. Văi scurte şi înguste se intersectează cu aceste pante line, una dintre acestea fiind Klettgau.
Cascadele Rinului (Rheinfall) sunt cele mai mari cascade din Europa, aflându-se la graniţa dintre cantonul Schaffhausen, cantonul Zürich şi Germania.
[modifică] Istorie
Schaffhausen era un oraş-stat în Evul mediu, care, începând cu 1045, bătea monedă proprie. Era cunoscut sub numele de Villa Scafhusun. În jurul anului 1049, aici a fost fondată o mănăstire benedictină, care a dus la dezvoltarea comunităţii. A obţinut independenţa în 1190, şi până în 1218 Schaffhausen a fost un oraş imperial liber. Până în 1330 cantonul nu doar şi-a pierdut toate pământurile, dar şi independenţa în faţa habsburgilor. Şi-a recâştigat independenţa în 1415 când s-a răscumpărat, apoi, în 1454, s-a aliat cu Zürich, devenind un membru cu drepturi depline al Confederaţiei elveţiene în 1501. Prima cale ferată a fost construită la în 1857. În 1944 Schaffhausen a suferit de pe urma unui bombardament accidental al Forţelor Aeriene Americane care au deviat de la traseul lor către Germania în Elveţia neutră.
Constituţia cantonală a fost elaborată în 1876 şi revizuită în 1895.
[modifică] Economie
Aici este cultivat cunoscutul vin alb Riesling. Principalele industrii sunt construcţia de maşini şi metalurgică, precum şi fabricarea ceasurilor şi prelucrarea pietrelor preţioase. Alte ramuri industriale mai puţin importante sunt industria textilă, pielăritul, industria sticlei, a cimentului, hârtiei şi produselor chimice. Există de asemenea o distilerie în acest canton.
La Rheinau se află o centrală hidroelectrică ce generează electricitate, atât pentru canton, cât şi pentru export. Cea mai mare cerere de electricitate vine din partea industriei chimice de la Rheinfelden şi de la uzina de aluminiu de la Neuhausen am Rheinfall. Oraşul Schaffhausen foloseşte de asmenea o mare parte din electricitatea de la Rheinau.
Schaffhausen este de asemenea un nod feroviar important cu trenuri din Elveţia şi Germania.
[modifică] Demografie
În 2002 cantonul avea 73 400 de locuitori, majoritatea vorbitori de germană şi de religie protestantă.
[modifică] Legături externe
- Pagina oficială (lb. germană)
- Arhivele (lb. germană)
- 34 oraşe
- Statistici oficiale
 |
Cele 26 cantoane şi semi-cantoane (state federale) ale Elveţiei | |
Appenzell Extern - Appenzell Intern - Argovia - Basel-Oraş - Basel-Provincie - Berna - Fribourg - Geneva - Glarus - Graubünden - Jura - Lucerna - Neuchâtel - Sfântul Gall - Schaffhausen - Schwyz - Solothurn - Ticino - Turgovia - Obwald - Nidwald - Uri - Valais - Vaud - Zug - Zürich
Vezi şi : Geografie - Ţări ale lumii - Europa
