Hărman, Braşov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol trebuie pus în formatul standard conform manualului de stil.
Eticheta aceasta trebuie ştearsă la încheierea standardizării. Articolul a fost etichetat în luna iunie 2006.

Comuna Hărman

[[Imagine:|100px|Stemă]]

Judeţ

Braşov

Atestare

1213

Primar

Dişor Mihai, PNL, din 2004

Suprafaţă

52,79 km²

Populaţie (2002)

4437

Densitate

84,05 loc./km²

Amplasare

Sate

Hărman, Podu Oltului

Cod poştal

507085

Sit web

ro [ ]

{{{note}}}

Hărman (în germană Honigberg, în trad. "Muntele mierii", în maghiară Szászhermány, în latină Mons Mellis) este o comună în judeţul Braşov, Transilvania, România. Localitatea Hărman se află în Ţara Bârsei, la cca. 10 km spre est de municipiul Braşov.

Data exactă a fondării aşezării Hărman nu este cunoscută. Întemeierea şi popularea localităţii cu colonişti germani, atribuită iniţiativei ordinului cavalerilor teutoni, poate fi fixată cu aproximaţie între anii 1213-1225. Cea mai timpurie evocare documentară a aşezării datează din 21 martie 1240, atunci când regele Béla al IV-lea al Ungariei (1235-1279) a donat biserica din Hărman (Mons Mellis), "cu toate veniturile [şi] drepturile" ce ţin de ea, capitului mănăstirii Cîteaux, din Burgundia, pentru folosul obştesc al capitului întregului ordin cistercian.

Invazia mongolă din primăvara anului 1241, a afectat în mod deosebit Transilvania şi, în special, Ţara Bârsei. Este probabil că trupele mongole au atacat şi pustiit atât aşezarea cât şi biserica din Hărman, menţionată documentar cu un an înainte. Această eventualitate cât şi absenţa unor urme de distrugere sau calcinare, care ar putea fi atribuite mijlocului secolului al XIII-lea, lasă deschisă datarea exactă a debutului actualei biserici evanghelice din localitate. Actuala biserică din Hărman, o bazilică compusă din trei nave, fiecare dintre acestea constituită din căte trei travee, dotată cu o absidă semicirculară la bază şi poligonală în zona superioară, a fost edificată în două faze de construcţie. În prima fază de execuţie, care ar putea fi datată în prima jumătate a secolului al XIII-lea, a fost ridicată partea estică a bisericii. În etapa a doua de construcţie, care se află în relaţie cu şantierul mănăstirii cisterciene Cârţa şi trebuie datată după mijlocul secolului al XIII-lea, a fost ridicat turnul masiv şi înalt de pe faţada vestică şi portalul cu arhivoltă în arc frânt.

Începând cu sfârşitul secolului al XIII-lea în jurul bisericii a fost ridicată o puternică cetate de refugiu. Zidul de incinta al cetatii are o forma ovala - asemanatoare cu cea de la biserica evanghelica din Prejmer-, fiind inalt de 12 metri si intarit cu sapte puternice turnuri de aparare, unele dotate cu orificii pentru turnarea de smoala topita asupra asediatorilor. In anul 1552 voievodul Moldovei a asediat cetatea Harman fara succes.

In 1421 cand turci invadeaza Tara Barsei, cetatea este asediata si incendiata, turcii distrug sau provoaca mari distrugeri bisericilor fortificate din Sanpetru, Halchiu, Bod, Ghimbav si Vulcan. O noua invazie turceasca in Tara Barsei are loc in anul 1432. Pe langa numeroasele invazii (ale turcilor, tatarilor, muntenilor, moldovenilor si secuilor) comunitatea din Harman a suferit si de pe urma epidemiilor si catastrofelor naturale: - 1553, 1572, 1603, 1660, 1718-1719 epidemii de ciuma; - 1509, 1533, 1622, 1658 anii ploiosi in care au fost numeroase inundatii; - 1552 Stefan Tomsa, domnitorul Moldovei, asediaza cetatea si biserica fara sa o cucereasca; - 1593 si 1600 Harman sufera doua incendii; - in 1602 Radu Voda si in 1603 general imperial G. Basta ocupa Harmanul ocazie cu care cetatea sufera noi distrugeri. - 1612 Gabriel Bathory asediaza fara success biserica fortificata