Judeţul Braşov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

**Judeţul Braşov**

Regiune:	Transilvania
Reşedinţa:	Braşov
Populaţie: •Total 2002: •Densitate:	Locul 12 596.140 loc. 111,2 loc/km²
Suprafaţă: •Total:	Locul 25 5.363 km²
Abreviere:	BV
Prefix Telefonic:	(+40) x68 ⁽¹⁾
Consiliul Judeţean: •Preşedinte •Adresa web	Aristotel Căncescu C.J. Braşov
Prefectura: •Prefect •Adresa web	Aurelian Leonard Danu Prefectura Braşov
⁽¹⁾ Pentru fostul operator naţional x este 2, pentru operatorii alternativi de telefonie fixă x este 3.

Braşov este un judeţ din România aflat în sud-estul Transilvaniei, care include regiunile istorice Ţara Bârsei şi Ţara Făgăraşului.

Vezi harta judeţului.

[modifică] Geografie

Vecini: jud. Mureş şi Harghita la nord, jud. Covasna la est, jud. Buzău la sud-est, jud. Prahova, Dâmboviţa şi Argeş la sud şi jud. Sibiu la vest.

Suprafaţa: 5.363 km², reprezentând 2,3% din suprafaţa ţării.

Relieful: este accidentat şi creşte în altitudine de la nord spre sud. La nord se află Depresiunea Făgăraşului şi Depresiunea Braşov, despărţite de către culmile scunde ale Munţilor Perşani, iar la nord-vest se întinde o parte din Podişul Târnavelor. Spre sud se înalţă versantul nordic al Făgăraşului, care depăşeşte în unele locuri 2000m altitudine, Munţii Bucegi, Piatra Craiului, Postăvaru, Piatra Mare, Munţii Ciucaş şi o parte din Munţii Întorsura Buzăului.

Apele: Cel mai important râu este Oltul, care străbate judeţul pe o distanţă de 210 km. Pe parcurs primeşte: Baraoltul, Vârghişul, Aita, Homorodul Mic, Valea Mare, Râul Negru, Timişul, Bârsa, Ghimbăşelul, Şinca, Sâmbăta, Vulcăniţa, Sebeşul, Berivoiul, Breaza, Viştea şi Rodbavul. În categoria apelor stătătoare se înscriu lacurile glaciare din Munţii Făgăraş (Urlea, Podragul) şi cele antropice pentru alimentarea cu apă potabilă a localităţilor.

Clima: este temperat-continentală, mai precis caracterizată de nota de tranziţie între clima temperată de tip oceanic şi cea temperată de tip continental; mai umedă şi răcoroasă în zonele montane, cu precipitaţii relativ reduse şi temperaturi uşor scăzute în zonele mai joase. Pe vârful Omul se înregistrează cea mai joasă temperatură medie anuală (-2,6 ^oC) şi cea mai ridicată medie de precipitaţii anuale din ţară (1.346mm). Temperatura medie anuală în judeţ este de 8 ^oC. Temperatura minimă absolută pe ţară a fost înregistrată la 25 ianuarie 1942 în localitatea Bod (-38,5 ^oC). Vânturile nu prea străbat depresiunile, dar pe culmile munţilor ajung chiar şi la 25-30m/s. Vânturile de vest aduc ploi, iar cele dinspre nord şi nord-est concură la păstrarea timpului frumos.

Stema judeţului

Vegetaţia:

Fauna:

Reţeaua căilor rutiere: din judeţul Braşov totalizează 1.449km. Dintre aceştia, 398 km sunt drumuri naţionale.

Şosele internaţionale:

E 15 Hamburg - Praga - Budapesta - Oradea - Cluj Napoca - Târgu Mureş - Braşov - Bucureşti - Constanţa

Drumuri naţionale:

DN 1 Oradea - Sibiu - Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN 1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN 10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN 11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN 73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN 73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia

Reţeaua căilor feroviare: are o lungime de 335km, municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din România. Din acesta pornesc şase ramificaţii:

Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Oradea
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Teiuş
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti

Stema judeţului în perioada comunistă

Populaţia (2004):

Date generale:

Total locuitori .............. 596.140
Populaţie urbană ......... 446.622
Populaţie rurală ........... 149.518
Sex masculin .............. 290.537
Sex feminin ................. 305.603

Populaţia stabilă pe oraşe:

Municipiul Braşov .............. 284.653
Municipiul Făgăraş ............ 39.725
Municipiul Săcele .............. 30.857
Municipiul Codlea .............. 24.053
Municipiul Predeal ............. 5.417
Oraşul Zărneşti ................. 25.670
Oraşul Râşnov .................. 15.795
Oraşul Victoria .................. 9.467
Oraşul Rupea .................... 5.800
Oraşul Ghimbav ................. 5.185

Structura etnică:

Români .......................... 87,3%
Maghiari (şi secui)........... 8,7%
Germani (şi şvabi, saşi).... 0,8%
Alte naţionalităţi .............. 3,3%

Structura după religie:

Ortodocşi .............. 85,4%
Romano-catolici ..... 3,9%
Evanghelici ............ 2,6%
Reformaţi ............... 2,5%
Unitarieni ............... 1,1%
Greco-catolici ......... 0,8%
Alte religii ............... 3,7%

Evoluţia demografică

[modifică] Scurt istoric

Prezenţa din timpuri străvechi a omului în judeţul Braşov este semnalată în numeroase puncte, încă din perioada anilor 60.000 - 40.000 î.Hr. Aşezările umane au persistat mai apoi, neîntrerupt, traversând epoca pietrei cioplite, neoliticul, epoca bronzului şi, în final, epoca fierului. Nenumărate piese decoperite (vase de lut, arme din diferite materiale, monede, obiecte de podoabă, unelte agricole şi de meşteşugărit etc.) atestă larga dezvoltare a civilizaţiei locale.
În această zonă au locuit dacii cumidavensi, având centrul principal la Cumidava (Râşnov). În această perioadă, zona judeţului a cunoscut o vastă înflorire din toate punctele de vedere, atât materiale cât şi culturale. Este cazul să amintim templul străvechi de la Racoş şi sculpturile antropomorfe din munţii Bucegi (Sfinxul, Babele), Ciucaş şi Făgăraş (Omul), unele cu funcţiune de loc de cult. După epoca cuceririi romane, viaţa şi-a continuat acelaşi ritm, sub supravegherea Cohortei "VI Nova Cumidavensium Alexandrina". Autorităţile de ocupaţie au adus meşteri care au dezvoltat infrastructura, construind castre, apeducte şi drumuri.
După retragerea aureliană, populaţiile migratoare care au trecut prin această zonă au fost atrase de bogăţia locurilor. Cea mai pregnantă amprentă şi-au pus-o triburile slave, aşezate în număr mare, care au lăsat o seamă de mărturii - mai ales în toponimii şi hidronimii. Secolele X-XI marchează cristalizarea primelor formaţiuni politice în zona Ţării Făgăraşului şi Ţării Bârsei. Astfel, la 1003, ducatul lui Kean, care se întindea şi asupra acestor teritorii, este cucerit de către regele ungar Ştefan. Se pare totuşi că, vreme de două secole, regalitatea maghiară nu şi-a putut exercita suveranitatea deplină asupra acestor locuri, astfel încât de abia după 1200 au putut fi colonizaţi saşii, secuii şi teutonii. Multă vreme apoi, românii s-au condus după Jus valahicum antiqua lex, obiceiul pământului, iar Ţara Făgăraşului a fost o feudă a Ţării Româneşti de-a lungul secolelor XIV-XV, cu drept de vamă încă din sec. XIII. Pe la 1290, o oaste românească pornită din Făgăraş şi condusă de legendarul Negru Vodă "descalecă" în Ţara Argeşului şi pun bazele Ţării Româneşti de mai târziu.

[modifică] Economie

[modifică] Atracţii turistice

Templul de la Şinca Veche - peste 7.000 ani vechime
Municipiul Braşov şi împrejurimile sale
Munţii Făgăraş
Tigăile din Munţii Ciucaş
Complexul Piscicol Dumbrăviţa
Parcul Naţional Piatra Craiului
Poiana cu Narcise de la Dumbrava Vadului (momentan închisă pentru conservare)
Pădurea Bogăţii
Bazaltele de la Racoş
Mlaştina Hărmanului
Peştera Bârlogul Ursului
Peştera Valea Cetăţii
Peştera Liliecilor
Cheile Zărneştilor
Vulcanii noroioşi de la Băile Homorod
Muntele Postăvaru
Cheile Dopca
Situl fosilifer Ormeniş
Microcanionul în bazalt de la Hoghiz
Bisericile fortificate din Ţara Bârsei
Mănăstirea Brâncoveanu, Sâmbăta de Sus
Mănăstirea Franciscanilor, Braşov
Abaţia Cisterciană, Cârţa
Cetatea Făgăraşului
Castelul Bran
Cetatea Rupea
Cetatea Feldioara
Cetăţile ţărăneşti de la Râşnov, Prejmer, Hărman, Sânpetru
Staţiunile Poiana Braşov, Zizin şi Predeal

(informaţii preluate din S. Pop, Şt. Princz, "Braşov - ghid turistic", Ed. Pentru Turism, Bucureşti, 1974, precum şi din Pagini aurii, Judeţul Braşov, ediţia 2005)