Horloogiin Cioibalsan
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Horloogiin Cioibalsan (Хорлоогийн Чойбалсан în mongolă; 8 februarie 1895–26 ianuarie, 1952) a fost conducătorul comunist al Mongoliei, din deceniul al patrulea până în momentul morţii sale. Preumele său mai este redat ca "Horloogiyn" sau "Khorloogiyn", iar "Choybalsan" (sau "Choibalsan") este o alternativă frecventă pentru Cioibalsan. A fost, concomitent, şeful statului (Prim-secretar al Micului Hural al Statului, 1929 - 1930) şi al guvernului (Prim-secretar al Sovietului Comisarilor Poporului, 1939 - 1952), dominând universul politic al ţării. Este desemnat, ocazional, cu gradul militar de mareşal.
Cioibalsan a fost un discipol al liderului sovietic Iosif Stalin, încercând să întreacă în mai multe privinţe politica acestuia. Cioibalsan a ajuns la putere cu sprijin sovietic, rezultat al nemulţumirii lui Stalin privind acţiunile liderului comunist mongol Peljidiyn Genden. Genden, printre altele, redusese aplicarea economiei planificate, refuzase să-şi dea acordul pentru amplasarea de baze militare sovietice pe teritoriul Mongoliei şi respinsese ordinul lui Stalin pentru "lichidarea" călugărilor budişti. Atunci când Stalin a sporit presiunile exercitate asupra Mongoliei, Genden l-a acuzat de imperialism. În 1936, Genden a fost înlăturat de la conducere, fiind, în scurt timp, arestat şi apoi ucis. Cioibalsan, dispus să urmeze fără discuţii dispoziţiile lui Stalin, a ajuns la putere.
Regimul lui Cioibalsan este privit, în general, drept cel mai tiranic din istoria recentă a Mongoliei. Sub Cioibalsan, au avut loc multe epurări ale "duşmanilor poporului". Acestea erau centrate pe personalităţi din domeniul religios, pe fosta aristocraţie, ca şi pe disidenţii politici. Estimările privind numărul oamenilor ucişi variază considerabil, dar sunt, în majoritate, substanţiale. Cioibalsan a fost, de asemenea, centrul unui cult al personalităţii, modelat în forma celui stalinist. În paralel, în cursul exercitării puterii de către Cioibalsan, au avut loc îmbunătăţiri notabile în infrastructura ţării - drumuri şi reţele de comunicaţii au fost realizate cu ajutor sovietic, şi au fost întreprinse măsuri în vederea îmbunătăţirii ratei de alfabetizare.
Cioibalsan a ocupat funcţia de premier până la moartea sa, din 26 ianuarie1952. Percepţia imaginii lui în Mongolia de astăzi este neclară; mulţi îl consideră încă un erou al mongolilor, dar, pentru criticii săi, acesta este doar rezultatul propagandei şi al cultului personalităţii. Unii mongoli cred despre Cioibalsan că ar fi fost doar o marionetă a lui Stalin, fără posibilitatea de a acţiona de unul singur. Unii adepţi de-ai lui Cioibalsan pretind că acesta ar fi protestat faţă de anumite elemente ale politicii lui Stalin în privinţa Mongoliei, şi chiar că l-ar fi lovit pe Stalin peste obraz, în timpul unei ceremonii oficiale la Moscova, spărgându-i faimoasa pipă - eveniment pe care îl leagă de moartea lui Cioibalsan în URSS. La rândul său, chiar partidul lui Cioibalsan, Partidul Revoluţionar al Poporului Mongol, a introdus, în 1956, o critică a "erorilor" sale, incluzând impunerea cultului personalităţii. Astăzi, partidul admite că Cioibalsan a fost un tiran, dar pretinde a fi fost victimizat în aceeaşi măsură cu alţi mongoli — mulţi membri, în special dintre partizanii lui Genden, au fost epuraţi pe parcursul conducerii sale.