Jean-Baptiste de Lamarck
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jean-Baptiste Pierre Antoine de Monet, Cavaler de Lamarck (1744, Bazentin - 1829, Paris) a fost un biolog (botanist, zoolog) francez. El este cel care inventat cuvântul biologie pentru a desemna ştiinţa fiinţelor vii şi apoi a elaborat prima ipoteza despre teoria evoluţionistă.
Cuprins |
[modifică] Opera
- Flore française (3 volume, Paris, 1778)
- Recherches sur l´organisation des corps vivantes (Paris, 1802)
- Philosophie zoologique (Paris, 1809)
- Système des animaux sans vertèbres (1801, 1815-1822)
[modifică] Repere biografice
- 1764 - Urmare a unui accident, este constrâns să părăseasca armata şi devine pasionat de botanică, în timpul unui sejur la Monaco.
- 1779 - Obţine notorietate după publicarea cărţii sale despre flora franceză şi este ales membru în Academia de ştiinţe.
- 1793 - Participă la crearea Muzeului naţional de Istorie Naturală şi nu ezită ca la vârsta 50 de ani, să devină profesor de zoologie, având in studiu, zoologia nevertebratelor.
Supravieţuitor al 4 soţii, Lamarck a trăit ultimul deceniu de viaţa fiind nevăzător.
[modifică] Teoria evoluţionistă
Prima autentică teorie evoluţionistă îi este datorată lui Lamarck. În cartea sa "Filosofia zoologică", el emite ideea eredităţii caracterelor dobândite. Ipoteza, în forma ei originală, rămâne până astăzi controversată din punct de vedere teoretic. Prin metodele geneticii clasice nu a putut fi dovedită, însă descoperirea unor alternative la ereditatea descrisă clasic a deschis noi orizonturi. Este cazul epigeneticii.
[modifică] Referinţe externe
en Prima parte din "Filosofia zoologica"
fr Flore française (1778)
fr Discours d'ouverture des cours de zoologie donnés dans le Muséum d'histoire naturelle