Judeţul Hunedoara

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

**Judeţul Hunedoara**

Regiune:	Transilvania
Reşedinţa:	Deva
Populaţie: •Total 2002: •Densitate:	Locul 19 485.712 loc. 69 loc/km²
Suprafaţă: •Total:	Locul 9 7.063 km²
Abreviere:	HD
Prefix Telefonic:	(+40) x54 ⁽¹⁾
Consiliul Judeţean: •Preşedinte •Adresa web	Mircea Ioan Moloţ C.J. Hunedoara
Prefectura: •Prefect •Adresa web	Cristian Marius Vladu Prefectura Hunedoara
⁽¹⁾ Pentru fostul operator naţional x este 2, pentru operatorii alternativi de telefonie fixă x este 3.

Hunedoara este un judeţ în regiunea Transilvania din România.

[modifică] Istorie

Primele aşezări omeneşti din Ţinutul Hunedoarei datează încă din Paleoliticul îndepărtat, în urmă cu zeci de mi de ani. Din neolitic sunt numeroase urmele culturii Starcevo-Criş, cultură străveche, una din cele mai vechi culturi neolitice din Europa. Cultura TURDAŞ este reprezentată de cele mai intinse urme de locuire (la Valea Nandrului, lângă Hunedoara, cca. 10 ha.) Să nu uităm că această cultură a folosit pentru prima dată scrierea, cu peste o mie de ani înaintea Sumerienilor. Au urmat apoi culturile Petreşti, cu 4500-5000 de ani în urmă, Coţofeni, cei ce au exploatat pentru prima dată cuprul şi aurul, apoi Epoca de bronz, Epoca Fierului şi în sfârşit dacii. Toate aceste culturi au lăsat urme ca nicăieri în altă parte a lumii.

Sarmizegetusa Regia, capitala statului dac şi complexul de fortificaţii din jurul muntelui sfânt (Kogaionon) se aflau în Munţii Orăştie, în apropiere de prezenta localitate Grădişte lângă Hunedoara.

În secolul XIII, Hunedoara devine un comitat, iar în secolele ce urmează au loc multe lupte pentru evitarea cuceririi de către populaţiile vecine (printre acestea se numără luptele antiotomane ale lui Iancu de Hunedoara, răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan, revoluţia de la 1848 şi lupta pentru unirea cu România.

[modifică] Geografie

[modifică] General

Judeţul Hunedoara este aşezat pe cursul mijlociu al râului Mureş, în vecinătatea Munţilor Apuseni (N), Orăştiei şi Şureanu (S-E), Retezat-Godeanu, Vâlcan şi Parâng (S) şi Poiana Ruscă (S-V). Cele mai importante râuri care îl traversează sunt Râul Mare, Crişul Alb, şi Jiul. Depresiunile întinse ale Haţegului şi Zarandului se află pe teritoriul judeţului.

[modifică] Resurse

Judeţul Hunedoara este bogat în resurse de subsol. Aici se extrag minereuri auro-argintifere, cărbuni (în special huilă, în Valea Jiului). - vezi http://www.cnh.ro si http://www.gazetavaiijiului.ro. Alte industrii bine ramificate sunt cea contructoare de maşini, cea chimică, cea a energiei electrice, cea de mobilă şi cea a materialelor de construcţie. Tot aici se găsesc staţiunile cu ape termale de la Geoagiu şi Călan.

[modifică] Populaţie

Judeţul Hunedoara se întinde pe o suprafaţă de 7.063 km² şi are o populaţie de 526.165 locuitori.

Evoluţia demografică

[modifică] Căi rutiere

Principalul drum din judeţ în privinţa traficului şi importanţei sale comerciale este DN7, care leagă judeţul cu partea de vest a României şi anume cu municipiile Arad, Timişoara şi Oradea. Un alt drum naţional ce traversează judeţul este DN66, care face legătura cu partea de sud a ţării, prin defileul Jiului.

[modifică] Zone etnografice

Frumuseţea şi varietatea cadrului natural, precum şi bogăţia elementelor cu caracter cultural (artistic, etnografic, istoric) conferă judeţului Hunedoara un potenţial turistic remarcabil, obiectivele fiind grupate în 5 zone principale: Ţinutul Pădurenilor, Ţara Zarandului, Valea Mureşului, Ţara Haţegului, Valea Jiului.