Suveranitate
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
 |
Portal Politică |
Suveranitatea este dreptul exclusiv de a exercita autoritea supremă politică (legislativă, judiciară sau/şi executivă) asupra unei regiuni geografice, unui grup de oameni sau asupra lor înşişi.
În general, doctrina dreptului internaţional a îmbrăţişat teza potrivit căreia suveranitatea, ca instituţie, „...apare din momentul în care încep să existe state”. [1]
Conceptul de suveranitate, deşi exista deja, de facto, a fost recunoscut prin Tratatele de la Westphalia (1648). [2]
În "Enciclopedia Blackwell a instituţiilor politice", suveranitatea este definită ca situaţia în care nici o autoritate externă nu are putere politică sau juridică într-un stat.
În DEX, apar următorele definiţii:
- Suveranitate = calitatea de a fi suveran, de a dispune liber de soarta sa; independenţă; putere supremă.
- Suveranitate naţională = independenţa unui stat faţă de alte state.
- Suveranitate de stat = supremaţie a puterii de stat în interiorul ţării şi independenţă faţă de puterea altor state.
[modifică] Legături externe
- Suveranitate
- Conceptul de suveranitate în dreptul internaţional contemporan
- Subiectele dreptului internaţional public - ... Suveranitatea statului
 |
Acest articol despre Politică este un ciot. Puteţi ajuta Wikipedia prin completarea sa !. |
