Yalta
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
- Pentru conferinţa celor trei mari din al doilea război mondial, vezi şi Conferinţa de la Yalta.
| Yalta | |
|---|---|
| Ялта Ялта Yalta |
|
 |
|
| Regiunea din Crimeea: | Municipalitatea Yalta |
| Localizare: | 44o29’ N 34o 10’ E |
| Altitudine: | 40 m |
| Suprafaţa: | ? km² |
| Populaţia: | 80 552 (2005) |
| Densitatea populaţiei: | ? /km² |
| Coduri oştale: | 98600 — 98639 |
| Prefix telefonic: | +380-654 |
| Fusul orar: | EET: UTC+2 |
| Nume purtate anterior: | Yalita (până în secolul al XV-lea) |
  |
|
| [ Web-site oficial] | |
Yalta (în ucrainiană: Ялта, rusă: Ялта, tătară: Yalta) este un oraş în Crimeea, în sudul Ucrainei, pe coasta nordică a Mării Negre.
Oraşul este aşezat pe vatra unei colonii antice greceşti, despre care se presupune că ar fi fost fondată de marinarii elini care căutau un port natural/ţărm sigur (γιαλος - yalos în limba greacă). Oraşul este situat pe malul unui golf cu ape puţin adânci, îndreptat cu sudul către Marea Neagră, înconjurat de munţi împăduriţi. Clima are caracteristici care o aseamănă cu cea mediteraniană. Pe pantele dealurilor apropiate se află numeroase plantaţii de viţă-de-vie şi de pomi fructiferi.
Yalta este atestată documentar din secolul al XII-lea, când un geograf arab adescris-o ca pe un port pescăresc din Imperiul Bizantin. Mai târziu, în secolul al XIV-lea, Yalta a devenit parte a lanţului de colonii comerciale ale Genovei. În acea vreme era cunoscută ca Etalita ori Galita. Yalta şi restul Crimeii au fost cucerite de Imperiul Otoman în 1475, ceea ce a transformat teritoriul într-un ţinut semi-dependent sub controlul Hanatului Crimeii. Yalta a fost anexată de Imperiul Rus în 1783, ca şi restul Crimeii de altfel, ceea ce a dus la izbucnirea războiului ruso-turc din 1787-1792.
În secolul al XIX-lea, oraşul a devenit o staţiune la modă pentru aristocraţia rusă. Scriitorii Lev Tolstoi şi Anton Cehov îşi petreceau verile aici. Yalta este scena pe care se desfăşoară acţiunea nuvelei lui Cehov Doamna cu căţelul. Oraşul a fost un punct de interes şi pentru membrii familiei imperiale ruse. În 1889, ţarul Alexandru al III-lea a construit Palatul Massandra la mică distanţă de oraş, în partea nordică, iar Nicolae al II-lea a construit în 1911 Palatul Livadia în partea de sud.
În secolul al XX-lea, Yalta era principala staţiune de odihnă a Uniunii Sovietice. În 1920, V. I. Lenin a dat un decret "Cu privire la folosirea Crimeii pentru tratamenele medicale ale poporului muncitor". Prin acest decret, staţiunea, care până în acel moment avusese un statut exclusivist, a fost transformată într-o staţiune a întregului proletariat. Au fost construite numeroase sanatorii în zona înconjurătoare. Elita sovietică a început să frecventeze de asemenea staţiunea. Stalin folosea Palatul Massandra ca reşedionţă de vară.
Oraşul a intrat în atenţia opiniei publice mondiale în 1945, când aici a fost ţinută Conferinţa de la Yalta a "celor trei mari puteri",: Uniunea Sovietică, Regatul Unit şi Statele Unite. Conferinţă a fost găzduită de Palatul Livadia.
După prăbuşirea Uniunii Sovietice din 1991, Yalta a început o foarte dură luptă economică pentru supravieţuire. Noii îmbogăţiţi post-sovietici au început să-şi petreacă vacanţele în alte staţiuni europene, acum, după ce câştigaseră libertatea de călătorie. În acelaşi timp, masele de cetăţeni sărăciţi nu-şi mai puteau permite o vacanţă la Yalta. Transporturile către şi dinspre Yalta s-au redus simţitor, traficul de pasageri pe mare dispărând aproape în întregime. În anii din urmă se remarcă o oarecare îmbunătăţire a situaţiei oraşului, care, odată cu îmbunătăţirea vieţii economice a ţării, s-a revigorat, turiştii reîntorcându-se să-şi petreacă vacanţele în zonă. Aproape toţi turiştii sunt ruşi sau ucrainieni, turiştii străini fiind relativ puţini.
Yalta are o foarte frumoasă faleză la Marea Neagră. Turiştii se plimbă pe faleză în toate anotimpurile anului. De-a lungul ţărmului sunt mai multe plaje. De-a lungul falezei se află mai multe hoteluri, sanatorii şi parcuri de distracţii. În oraş sunt mai multe cinematografe, numeroase cafenele şi restaurante şi un mare bazar.
[modifică] Oraşe înfrăţite
Yalta este înfrăţită cu:
- Margate, Kent, Anglia
[modifică] Legături externe
 |
Subdiviziunile Republicii Autonome Crimeea, Ucraina |  |
|
| Raioane:
Raionul Bahcisarai | Raionul Bilohirsk | Raionul Ciornomorske | Raionul Djankoi | Raionul Kirovske | Raionul Krasnohvardiske Raionul Krasnoperekopsk | Raionul Lenine | Raionul Nijniohirski | Raionul Pervomaiske | Raionul Rozdolne | Raionul Saki | Raionul Simferopol | Raionul Sovetski |
|||
| Municipalităţi:
Municipalitatea Aluşta | Municipalitatea Armiansk | Municipiul Djankoi | Municipalitatea Eupatoria | Municipalitatea Kerci | Municipalitatea Krasnoperekopsk | Municipiul Saki | Municipalitatea Simferopol | Municipalitatea Sudak | Municipalitatea Feodosia | Municipalitatea Yalta |
|||
| Oraşe:
Alupka | Aluşta | Armiansk | Balaklava | Bahcisarai | Bilohirsk | Ciornomorske | Gaspra | Gurzuf | Djankoi | Eupatoria | Foros | Inkerman | Kacia | Kerci | Koktebel | Koreiz | Kirovske | Krasnohvardiske | Krasnoperekopsk | Lenine | Livadia Massandra | Nijniohirski | Nikita | Novi Svet | Partenit | Pervomaiske | Perekop | Rozdolne | Saki | Şciolkine | Sevastopol | Simeiz | Simferopol | Sovetski | Stari Krim | Sudak | Feodosia | Yalta |
|||
