Calcit

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Calcit (Kalzit, Kalkspat)
$Se poate observa refracţia dublă a calcitei$
Formula chimică	Ca[CO₃]
Sistem de cristalizare	trigonal sau triclinic
Clasa	ditrigonal-skalenoedrisch $\ \bar 3 \ 2/m$
Culoare	frecvent incolor, alb lăptos, cenuşiu, galben, roz, roşu, albastru, verde, brun până la negru
Urma	albă
Duritate	3
Densitate	2,6 - 2,8 g/cm³
Strălucire	sticlos, sidefiu
Opacitate	transparent, translucid până la opac
Spărtura	sidefie, neregulată
Clivaj	perfect după (10 $\bar 1$ 1)
Habitus	diferit
Suprafaţa cristalului	$\{10\bar{1}0\}, \{0001\}, \{01\bar{1}2\}, \{02\bar{2}1\}$
Cristale gemene	$(0001)\mbox{ und }(01\bar{1}2)$ , frecvent lamelar
Punct de topire	--
Conductibilitatea calorică	__
Proprieţăţi optice
Refracţia	ω=1,640 bis 1,660 ε=1,486
Refracţia dublă	Δ=0,154 bis 0,174
Pleochroismus	incolor
Deviaţia optică	pe o axă, negativă
Unghiul de dspersie a axei oprice	până la 25°
alte caracteristici
reactivitatea chimică	reacţie spumantă cu acidul clorhidric
Minerale asemănătoare	Aragonit, Dolomit
Radioaktivitate	inexistentă
Magnetism	inexistent
Caractere speciale	__

Calcit este un mineral foarte frecvent întâlnit în natură, refracţia dublă se poate observa în imaginea alăturată, în sistemul de clasificare a mineralelor este un carbonat nehidratat. Cristalizează romboedric are formula chimică Ca[CO₃] şi alcătuieşte diferite forme de cristale, respectiv agregate, cu un habitus de la incolor, alb lăptos, cenuşiu, care după natura impurităţilor poate fi galben, roz, roşu, verde, albastru, brun, până la negru. Din punct de vedere chimic calcitul este ca şi cristalele cu care se poate confunda, aragonit, vaterit, un carbonat de calciu (o sare a calciului cu acidul carbonic). Caracteristica cristalelor de calcit este refracţia dublă clară, axa optică fiind despărţită în două raze (de acea apare în imaginea de mai sus literele cu un contur dublu). În comparaţie cu alte minerale calcitul este puţin rezistent la intemperii, având o duritate mult mai mică ca şi cuarţul, feldspatul, cu o solubilitate bună în apă rece.

[modifică] Etimologie

Originea denumirii mineralului se poate găsi în limba greacă chal sau latină calx ceeace înseamnă "calcar".

[modifică] Formare şi răspândire

Calcitul se formează după schema ecuaţiei chimice: : $\mathrm{Ca}^{2+} + 2\mathrm{HCO}_3^- \quad\overrightarrow{\leftarrow}\quad \mathrm{CaCO}_3 + \mathrm{H}_2\mathrm{O} + \mathrm{CO}_2$ Echilibrul chimic este influenţat de temperatură, de aceea în apele calde pot organisme acvatice să-şi construiască uşor adăpostul din calcit. Astfel se explică la temperaturi ridicate şi depunerea calcarului pe pereţii cazanelor cu aburi. În natură calcitul poate fi întâlnit într-o formă granulară, fibroasă, sau cristalină cu un habitus de culori foarte variat. Mineralul fiind unul dintre cele mai răspândite în scoarţa terestră, ca de exemplu este întâlnit în rocile magmatice, metamorfice (marmora) sau rocile sedimentare (calcar), poate să apară singur sau în asociaţie cu alte minerale, ca mineral de "gangă" numit în geologie.Calcitul este solubil în ape acide, astfel se formează în rocile calcaroase fenomenele carstice (peşterile), apele depunând ulterior calcitul dizolvat, formând astfel stalactitele şi stalagmitele. Originea şi formarea regiunile cu zone mari calcaroase se pot explica numai prin sedimentare marină, în afară de calcit contribuie la formarea rocilor calcaroase şi milioanele de schelete ale vieţuitoarelor marine.

[modifică] Utilizare

Marmora este un material de construcţie foarte preţuit, calcitul mai este folosit, la fabricarea cimentului, la producerea îngrăşămintelor şi amendamentelor chimice, sau ca înveliş protector al metalelor. La fel în industria optică este utilizat cristalul de calcit.