Cuarţ

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

• Denumirea mineralului = Cuarţ (α-Cuarţ)
• Formula chimică= SiO₂
• Grupa = Oxide/Hydroxide
• Numărul grupei= IV/D.01-10
• Sistem de cristalizare= trigonal
• Forma cristalelor= trigonal-trapezoedrisch, 32
• Culoare= incolor, alb, sau toate culorile
• Urma= albă
• Duritate= 7
• Densitate= 2,65 g/cm³
• Strălucire= sticloasă pe feţele prismei,
  grasă pe suprafaţa de spărtură
• Transparenţa= transparent până la opac
• Spătură= sidefiu, sfărmicios
• Clivaj= nu are
• Habitus= prismatic, mikrocristalin
• Cristale gemene= existente
• Refracţie= n_o = 1,5442
  n_e = 1,5533
• Refracţie dublă= Δ = 0,0091
• Orientare optică= pozitiv
• Pleochroismus= nu e cunoscut
• Dispersia luminii=frecvent anormal cu 2v_z ~ 0-10°
• Forme de trecere= Variante hexagonalen Cuarţ pur trece in forma (β-Cuarţ) la peste 573 °C
• Punct de topire= 1713 °C (SiO₂ se transformă în forma β-Cristobalit)
• Proprietăţi chimice= solubil in acid fluorhidric şi în Soda caustică- se dizolvă
• Minerale asemănătoare= nu are
• Radioaktivitate= nu are
• Magnetism= nu are
• Caractere deosebite= poate să conţină în cristal incluziuni cu lichide.

Cuarţul sau denumirea lui ştiinţifică α-Cuarţ este un mineral răspândit în scoarţa terestră, care are compoziţia chimică SiO₂ cristalizând în sistemul triclinic cu cristale de formă romboedrică.

Proprietăţi

In stare pură cuarţul este incolor, impurităţile din cristal determină culoarea mineralului. Cuarţul cristalizează frecvent în goluri existente în roci numite geode. Clivajul este inexistent în spărtură având o culoare sidefie, are valoarea 7 pe scara durităţii lui Mohs. Inainte de descoperirea proprietăţii sale piezoelectrice, cuarţul a fost utilizat ca piatră în bijuterii. Din punct de vedere optic el poate fi uşor confundat cu calcitul, de care se deosebeşte prin duritatea sa mai mare (7) valoarea refracţiei duble mai reduse şi nu reacţionează ca şi calcitul cu (HCl) acidul clorhidric.

Etimologie şi istoric

Cuarţul ca şi celelate cristale au fost în evul mediu denumirea minei, Georgius Agricola a fost acela care a delimitat termenul la denumirea cristalelor. Originea denumirii nu este clară, unii presupun că ar provine din slava veche tvurdu = "dur" sau din germană (dialect) querch = "pitic" în germană literară = quarz în orice caz denumirea de cuarţ a fost acceptată pe plan internaţional.

Clasificare

După Strunz'schen în Systematik aparţine mineralul în clasa oxidelor cu un raport metal/oxigen 1:2 numărul grupei - (Strunz-ID: 4/D.01-10). La grupa cuarţului aparţine şi (β-Cuarţ), Tridymit, Cristobalit, Coesit, Stishovit, Melanophlogite, Seifertit, Lechatelierite şi Opal. După sistematica lui Dana este cuarţul integrat în grupa silicatelor (Dana-ID: 75.1.3.1).

Formare şi râspândire în natură

Cuarţul după feldspat este mineralul cel mai răspândit în scoarţa terestră. Cristalele se formează după răcirea soluţiilor bogate în SiO₂ şi frecvent întâlnit în roci ca: Plutonit, Granite, Granitoide, Granodiorite, Tonalite, Quarz-Syenite, Quarz-Monzonite, Quarz-Diorite, minerale de gangă (steril) ca: Aplite ca şi din grupa vulcanitelor Rhyolithe, Dacite, Andesite, Quarz-Trachyte, Quarz-Latite. Un criteriu folosit în clasificarea rocilor este conţinutul în cuarţ. La fel acest mineral este întâlnit în roci metamorfice ca Şisturi, Gneise. Datorită durităţii sale este răspândit şi în rocile sedimentare.

Varietăţi de cuarţ

Cristalele pure de cuarţ sunt incolore, transpatrente, prin incluziuni de gaze sau lichide, cristalul devine de o culoare lăptoasă, la fel impurităţile determină schimbarea culorii, sau prin iradiere se produce un fenomen ionizare care schimbă culoarea cristalului.

Varietăţi de culoare prin iradiere sau prezenţa unor ioni străini

• Amethyst: varietate violetă de cuarţ prin prezenţa ionilor de fier, sau iradiere cu raze gama
• Citrin: varietate galbenă de cuarţ folosit ca bijuterie
• Ametrin varietate rară cu zone de ametist şi citrin
• Prasiolith: varietate verde de cuarţ transparent
• Cuarţ fumuriu sau (Morion): varietate de cuarţ de culoare cenuşie, brună până la negru (prin iradiere cu raze gama)
• Cuarţ roz varietate roză de cuarţ prin prezenţa ionilor de fosfor

La fel se mai pot aminti: Smaragdquarz , Saphirquarz prin prezenţa ionilor de Aktinolith respectiv Krokydolith sau varietăţile de cuarţ microcristalin: ca de exeplu: Chalcedon cu varietăţile Achat Onyx, sau Jaspis, Karneol.

Utilizare

• proprietatea piezoelectrică presiunea pe cristal la un anumit punct produce polarizarea electrică a acestuia, important în producerea semiconductorilor, tactul de frecvenţă la computer, televiziune, celulă solară.
• proprietatea de deviere a luminii polarizate o deviaţie de 27,71°/nm.ca prisme optice lentile.
• proprietatea de a nu reacţiona cu acizii (excepţie acidul clorhidric) se folosesc ca vase pentru reactivi.
• la fel utlizat la producera instrumentelor de precizie ca de exeplu cânatar cu fir de torsiune.
• folosit în acustica electronică, sau lampa de cuarţ.
• foarte frecvent folosit ca bijuterie, sunt varietăţile colorate ale cuarţului .

• Vezi şi: Listă de minerale