Revoluţia Rusă din 1917
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Seria Istoria Rusiei |
|---|
| Slavii estici timpurii |
| Rusia Kieveană |
| Bulgarii de pe Volga |
| Hazarii |
| Cnezatul Vladimir-Suzdal |
| Republica Novgorodului |
| Invazia mongolă |
| Hoarda de Aur |
| Hanatul Kazanului |
| Hanatul Astrahanului |
| Hanatul Siberiei |
| Hanatul Crimeii |
| Cnezatul Moscovei |
| Imperiul Rus |
| - 1682-1796 |
| - 1796-1855 |
| - 1855-1892 |
| - 1892-1917 |
| Revoluţia din 1905 |
| Revoluţia din 1917 |
| Războiul civil |
| Uniunea Sovietică |
| - 1927-1953 |
| - 1953-1985 |
| - 1985-1991 |
| - Istoria militară sovietică |
| Federaţia Rusă |
| editează acest cadru |
| Acest articol este parte a seriei Comunism  |
|
Şcoli ale comunismului Partide comuniste State comuniste Alte articole |
| editează acest cadru |
Revoluţia rusă din 1917 a fost o mişcare politică în Rusia care a atins apogeul în 1917 , odată cu răsturnarea guvernului provizoriu care înlocuise sistemul ţarist, şi care a dus la constituirea Uniunii Sovietice, care a durat până la colapsul din 1991. Revoluţia se poate considera ca a avut două faze distincte. Prima a fost aceea a Revoluţiei din Februarie 1917 şi care a înlocuit autocraţia ultimului ţar Nicolae al II-lea al Rusiei cu o republica liberală. A doua fază a fost Revoluţia din Octombrie în care sovietele controlate din ce in ce mai mult de partidul bolşevic al lui Vladimir Ilici Lenin au acaparat puterea de la Guvernul provizoriu. Revoluţia a afectat deopotrivă zonele urbane şi cele rurale. În timp ce numeroase evenimente istorice notabile au avut loc la Moscova şi Sankt Peterburg, a existat şi o mişcare largă în ariile rurale unde ţăranii au pus mâna pe pământ şi l-au împărţit între ei.
Cuprins |
[modifică] Revoluţia din Februarie
Articol principal: Revoluţia din Februarie.
Revoluţia din februarie a apărut aproape spontan când populaţia Petrogradului a participat la demonstraţii împotriva regimului ţarist din cauza penuriei de alimente din oraş. Erau de asemenea mari nemulţumiri datorită continuării implicării Rusiei în primul război mondial. Cum protestele creşteau în intensitate, diferiţi politicieni reformatori (atât liberali cât şi radicali de stânga) au început să coordoneze diverse acţiuni. La începutul lui februarie, protestele au luat o turnură violentă când un mare număr de oraşe s-au revoltat şi au avut loc confruntări cu poliţia şi cu armata. Când mulţimea de soldaţi încartiruiţi în capitala Rusiei Petrograd a fraternizat cu protestatarii, s-a ajuns la revoluţie care în cele din urmă a dus la ţarului Nicolae al II-lea şi la un transfer al puterii aproape fără vărsare de sânge.
Între februarie şi octombrie numeroşi revoluţionari anarhişti şi comunişti (bolşevici) au încercat sa instige populaţia la noi revoluţii. În iulie, la Sankt Petersburg, secţiunea militară a partidului bolşevic împreună cu o mare parte partidului bolşevic al clasei muncitoare şi cu anarhiştii din Petrograd, au pus la cale o revoltă civilă. Până la urmă, aceasta revoltă a dat greş.
[modifică] Revoluţia din Octombrie
Articol principal: Revoluţia din Octombrie.
Revoluţia din Octombrie a fost condusă de Lenin şi se baza pe ideiile lui Karl Marx. Ea a marcat începutul diseminării comunismului în secolul al XX-lea. A fost mult mai puţin extinsă decât revoluţia din februarie şi a fost victorioasă datorită activităţii susţinute de planificare şi coordonare. Pe 7 noiembrie 1917, liderul bolşevic Vladimir Ilici Lenin şi-a condus revoluţionarii de stânga într-o revoltă aproape nesângeroasă împotriva ineficietului Guvern Provizoriu. ( Rusia mai folosea încă în acele vremuri calendarul iulian aşa că data corespunzătoare era 25 octombrie). Revoluţia din octombrie a încheiat faza revoluţionară începută în februarie, înlocuind efemerul guvern democratic cu unul bolşevic. Deşi mulţi bolşevici (precum Lev Troţki) sprijineau o democraţie sovietică, modelul 'reformei de sua in jos' a ieşit invingător după ce a murit Lenin şi Stalin a obţinut controlul asupra URSS. Troţki şi sprijinitorii săi, ca şi mulţi alţi comunişti cu tendinţe democratice, au fost persecutaţi şi în cele din urmă băgaţi în închisori sau ucişi.
După octombrie 1917, mulţi eseri (socialişti-revoluţionari) şi anarhişti ruşi s-au opus bolşevicilor în soviete. Când acest procedeu a dat greş, ei s-au revoltat într-o serie de mişcări chemând la o "a treia revoluţie". Cele mai importante exemple au fost răscoala din Tambov, (1919-1921), şi revolta din Kronstadt (în martie 1921). Aceste mişcări, care au făcut un mare număr cereri dar care nu s-au bucurat de o conducere eficientă, au fost în cele din urmă zdrobite pe parcursul Războiului Civil.
[modifică] Războiul Civil
Articol principal: Războiul civil din Rusia.
Războiul civil din Rusia care a izbucnit în 1918 la scurta vreme după revoluţie a adus moartea şi suferinţa milioanelor de oameni indiferent de orientarea lor politică. Războiul s-a dus în principal între "roşii", comuniştii şi revoluţionarii, şi "albi" – monarhiştii, conservatorii, liberalii şi socialiştii care se opuneau revoluţiei bolşevice. Albii aveau sprijinul din partea unor ţări precum Anglia sau SUA.
De asemenea, pe durata războiului civil, Nestor Makhno a condus o mişcare anarhistă ucrainieană care a colaborat în general cu bolşevicii. Până în cele din urmă, o armată bolşvică condusă de Mikhail Frunze a distrus mişcarea Makhnovist când makhnoviştii au refuzat să fuzioneze cu Armata Roşie Pe de altă parte, aşa numita " Armata Verde " (naţionalişti şi anarhişti) au jucat un rol secundar în război, mai ales în Ucraina.
[modifică] Remarci finale
Revoluţia rusă trebuia să se împrăştie de-a lungul şi de-a latul lumii. Lenin şi Troţki spuneau că idealul socialismului în Rusia nu va fi realizat fără succesul revoluţiei germane. Totuşi, Stalin a respins mai târziu această idee, afirmând că socialismul este posibil într-o singură ţară, chiar una subdezvoltată precum Rusia. Mulţi activişti de stânga au afirmat că modelul de socialism a lui Stalin (cunoscut şi sub numele de stalinism) era mai degrabă capitalism de stat decât socialism marxist adevărat.
[modifică] Scurtă cronologie a evenimentelor care au dus la revoluţia din 1917
Datele sunt corecte pentru calendarul iulian care a fost folosit în Rusia până în 1918. Erau 12 zile în urma calendarului gregorian în secolul al XIX-lea şi 13 zile în urmă în secolul al XX-lea.
- 1855 - Încoronarea Ţarului Alexandru al II-lea
- 1861 - Emanciparea şerbilor
- 1866-74 - Teroarea Albă -->*1881 – Alexandru al II-lea este asasinat; Urcă pe tron Ţarul Alexandru al III-lea
- 1883 – Formarea primului grup marxist;
- 1894 - Încoronarea Ţarului Nicolae al II-lea
- 1898 – Primul congres al Partidului social-democrat al muncii din Rusia
- 1900 – Fondarea Partidul Socialist Revoluţionar
- 1903 – Al doilea congres al Partidului muncitoresc social-democrat din Rusia. Începutul sciziunii dintre bolşevici şi menşevici.
- 1904-5 - Războiul ruso-japonez
- 1905 - Revoluţia rusă din 1905.
- ianuarie - Duminica însângerată în Sankt Peterburg.
- iunie - Revolta de pe cuirasatul Potemkin în Odessa la Marea Neagră (vezi filmul Cuirasatul Potemkin)
- octombrie – Greva generală, se formează sovietul din Sankt Peterburg
- - Acordul imperial cu privire alegerile pentru Duma de Stat - Manifestul din Octombrie
- 1906 - Prima Dumă de Stat. Primul-ministru - Piotr Stolîpin. Începe reforma agrară
- 1907 – A doua Dumă de Stat, februarie-iunie
- 1907 - A treia Dumă de Stat, până în 1912
- 1911 - Stolîpin este asassinat
- 1912 - A patra Dumă de Stat, până în 1917. Bolşevicii şi menşevicii se despart definitiv
- 1914 - Germania declară război Rusiei
- 1915 – După înfrângeri serioase, Nicolae al II-lea se autoproclamă Comandant Suprem. E formează Blocul Progresist.
- 1916 - Grigori Rasputin este asasinat
[modifică] Cronologie extinsă a Revoluţiei de la 1917
Ianuarie
- Greve şi nesiguranţă în Petrograd (Sankt Peterburg)
Februarie
- Revoluţia din Februarie
- 26 - 50 demonstranţi ucişi în Piaţa Znamenskaya.
- 27 – Trupele refuză să deschidă focul asupra demonstranţilor, au loc dezertări. Închisorile, judecătoriile şi sediile poliţiei sunt atacate şi jefuite de mulţimile.
- Clădirea Okhranka – poliţia secretă este incendiată, garnizoana fraternizează cu revoluţionarii.
- Se formează Sovietul din Petrograd ([[Sankt Peterburg)
Martie
- 1 – Ordinul nr. 1 al Sovietului din Petrograd.
- 2 - Ţarul Nicolae al II-lea abdică. Se formează Guvernul provizoriu având ca prim-ministru pe Prinţul Gheorghi Evghenievici Lvov.
Aprilie
- 3 – Se reîntoarce î Rusia Vladimir Ilici Lenin. El publică Tezele din Aprilie.
- 20 – Sunt publicate notele lui Miliukov. Cade guvernul provizoriu.
Mai
- 5 – Se formează un nou guvern provizoriu. Kerenski devine ministru al războiului şi al flotei.
Iunie
- 3-24 –Primul Congres al Sovietelor din întreaga Rusiei se ţine în Petrograd.
- 16 - Kerensky ordonă o ofensivă împotriva forţelor Austro-Ungare, care are succes la început.
Iulie
- 2 – Ofensiva Rusa se încheie. Troţki se alătură bolşevicilor.
- 4 – Demonstraţii antiguvernamentale în Petrograd
- 6 – Germanii şi austro-ungarii contraatacă. Ruşii se retrag în panică, oraşul Tarnopol este jefuit. Se ordonă arestarea conducătorilor bolşevici.
- 7 - Lvov demisionează. Kerensky este noul prim-ministru
- 22 - Troţki şi Lunacharskii sunt arestaţi
August
- 26 – Al doilea guvern de coaliţie cade.
- 27 - Generalul Lavr Kornilov încearcă să dea o lovitură de stat. Kornilov este arestat şi întemniţat.
Septembrie
- 1 – În Rusia se proclamă republica.
- 4 - Troţki şi alţii sunt eliberaţi.. Troţki devine şeful Deputaţilor Sovietului Muncitorilor şi Soldaţilor din Petrograd (Sankt Peterburg).
- 25 - Se formează a treia coaliţie guvernamentală.
Octombrie
- 10 – Comitetul Central Bolşevic aprobă revolta militară.
- 11-13 – Congresul Sovietelor Regiunii de Nord.
- 20 – Prima întâlnire a Comitetului Revoluţionar Militar la Petrograd
- 25 - Revoluţia din Octombrie se lanseaza prin ordinul Comitetului Revoluţionar Militar dat muncitorilor înarmaţi şi soldaţilor de a ocupa principalele clădiri din Petrograd. Palatul de Iarnă este atacat la 21:40. Kerensky fuge din Petrograd.
- 26 – Al doilea Congres al Sovietelor. Deputaţii menşevici şi social-democraţi de dreapta parăsesc congresul protestând împotriva evenimentelor din ziua precedentă. Decretul despre pace şi reforma agricole. Se formează Consiliul Comisarilor Poporului (guvern dominat de bolşevici, avându-l pe Lenin ca preşedinte).
